Curs valutar
  • EUR
    20.1209
    0.3484%
  • USD
    17.2482
    0.6633%
  • RUB
    0.2071
    0.2414%
  • RON
    3.8323
    0.488%
  • UAH
    0.3856
    0.5446%

Toate știrile

25 august 2026

ULTIMA ORĂ! Doi candidați, propuși la funcția de procuror general interimar. Pe fondal, la CSP: „Succese”

06 Oct. 2021, 11:26
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
06 Oct. 2021, 11:26 // Actualitate //  Realitatea.md

Dumitru Robu și Victoria Furtună sunt doi candidați aleși de membrii Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) în ședința extraordinară de miercuri, 6 octombrie curent, pentru funcția de procuror general interimar, în contextul în care Alexandr Stoianoglo a fost suspendat pe perioada urmăririi penale pornite pe patru capete de acuzare.

Ambii procurori propuși au fost prezenți la CSP și au fost invitați în sală. Președinta CSP, Angela Motuzoc, inițial i-a întrebat dacă sunt de acord să participe la această desemnare, la care ambii și-au dat acordul.

În urma răspunsului afirmativ, li s-a mai propus să le fie oferită o pauză pentru a-și putea pregăti anumite discursuri cu privire la perspectivele pe care le văd în raport cu exercitarea interimatului funcției a șefiei Procuraturii Generale.

Astfel, ședința extraordinară a fost întreruptă până la ora 15:30.

Dumitru Robu a mai exercitat anterior funcția de procuror general interimar în 2019, atunci când Blocul ACUM (Platforma DA și PAS) era în coaliție cu PSRM. El activează în sistem din anul 2013 și și-a început cariera în Secția de combatere trafic de ființe umane din cadrul Procuraturii Generale. Trei ani mai târziu, a devenit procuror anticorupție. Este cunoscut opiniei publice pentru dosare de rezonanță, cum ar fi cel al „parcărilor cu plată din Chișinău” în care a fost vizat fostul primar Dorin Chirtoacă.

Victoria Furtună, la fel, este cunoscută opiniei publice pentru dosare de rezonanță și, coincidență, dar anume ea a preluat gestionarea celui cu „parcările cu plată din Chișinău”. Se știe că este procuroră din 2008 în cadrul Procuraturii sectorului Botanica, municipiul Chișinău, după care în 2016 a venit și ea la Procuratura Anticorupție.

De ce a fost reținut Alexandr Stoianoglo? Documentul de la care a pornit totul într-o zi

Realitatea Live

25 Aug. 2026, 13:39
 // Categoria: Societate // Autor:  Vlada Ciorici
25 Aug. 2026, 13:39 // Societate //  Vlada Ciorici

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!