Numeroasele vizite ale oficialilor occidentali la Chișinău reprezintă un mesaj de sprijin pentru vectorul european al Republicii Moldova. O spune comentatorul politic Ion Tăbârță potrivit căruia vizita la Chișinău a președinților Parlamentelor statelor baltice și nordice este cel mai elocvent exemplu că Moldova a ieșit complet din izolare internațională, iar vectorul european al țării, după modelul statelor baltice, prinde tot mai mult contur.

Președinții de Parlament din opt State Baltice și Nordice (NB8) efectuează o vizită oficială comună în Republica Moldova, la inițiativa șefului Legislativului Igor Grosu, potrivit ipn.md.Vizita are loc în contextul războiului din Ucraina și a crizei energetice cu care se confruntă Republica Moldova.

„Este o platformă instituțională de cooperare între Republica Moldova și unele state ale Uniunii Europene. Este o platformă care are toate pârghiile pentru a face lobby pentru cauza europeană a Republicii Moldova. Acest grup de opt state este conectat foarte bine la realitățile din regiune și este un atu în plus pentru a susține vectorul european al Republicii Moldova. Faptul că Parlamentul European a recomandat ca Republicii Moldova să i se acorde statutul de candidat la aderare este și un rezultat al influenței acestor state”, a spus comentatorul politic, Ion Tăbârță în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

Obținerea statutului de candidat la aderare va oferi Republicii Moldova multiple avantaje economice, spune expertul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Până atunci, prioritatea țării este implementarea prevederilor Acordului de Asociere și creșterea nivelului de trai al cetățenilor, astfel încât realitățile din Republica Moldova să fie adaptate realităților Uniunii Europene.

„Aceste vizite pot fi explicate prin doi factori de bază. Primul factor îl reprezintă Guvernul proeuropean de la Chișinău. Al doilea factor îl reprezintă evenimentele regionale, războiul din Ucraina. Pentru Republica Moldova este important să implementeze prevederile Acordului de Asociere. Acordarea statutului de țară candidat pentru Republica Moldova, Ucraina și Georgia va fi o decizie politică a Uniunii Europene. Este gata UE pentru o astfel de decizie? Nu aș fi sigur. Vedem afirmațiile președintelui francez Macron care vrea să găsească o platformă instituțională alternativă. Toată lumea se întreabă ce va fi această comunitate politică europeană? Este o alternativă eurointegrării sau este o platformă intermediară spre aderarea acestor state la UE? ”, a mai spus Ion Tăbârță.

Republica Moldova a expediat Comisiei Europene cele două chestionare prin intermediul cărora urmează să fie evaluat gradul de pregătire al țării pentru eurointegrare. Decizia privind acordarea statutului de candidat la aderare este luată de Consiliul Uniunii Europene cu unanimitate de voturi. Acesta se va întruni pe parcursul lunii curente.

#aderare la UE #Guvern #oficiali #UE

Ambasadorul Federației Ruse la Chișinău, Oleg Ozerov, susține că statele occidentale ar înarma Republica Moldova și ar pregăti-o pentru un eventual conflict cu Rusia. Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru agenția rusă de presă TASS, citată de The Moscow Times.

Potrivit diplomatului rus, politica autorităților de la Chișinău privind consolidarea capacităților de apărare ar fi determinată de interesele statelor occidentale, despre care afirmă că ”urmăresc o înfrângere strategică a Rusiei”. Ozerov a mai susținut că teritoriul Republicii Moldova este deja utilizat de Occident în interesele forțelor armate ucrainene. Ambasadorul rus a invocat, fără a prezenta în interviu dovezi pentru aceste afirmații, producerea unor componente pentru drone, echipamente antidronă și sisteme de război electronic, precum și instruirea operatorilor de drone.

Diplomatul a acuzat, de asemenea, statele occidentale că ar înarma armata moldovenească, ar consolida infrastructura militară și ar trimite instructori NATO în Republica Moldova. Ozerov a comparat situația cu cea a Ucrainei și a afirmat că Occidentul ar aplica la Chișinău aceeași strategie pe care, în opinia sa, ar fi aplicat-o anterior Kievului.

Ambasadorul rus a lansat acuzații și la adresa organizațiilor neguvernamentale occidentale, pe care le-a învinuit de promovarea unor sentimente „rusofobe” și de „rescrierea istoriei”. El a declarat că Moscova urmărește inclusiv situația privind respectarea drepturilor cetățenilor vorbitori de limbă rusă din Republica Moldova.

La mijlocul lunii august, The New York Times a publicat o investigație potrivit căreia Rusia ar considera Republica Moldova o posibilă țintă după Ucraina. Potrivit publicației americane, surse din serviciile de securitate europene, americane și moldovenești susțin că Moscova urmărește scenarii care ar putea extinde influența Rusiei în regiune.