Preşedintele Partidului Liberal Național din România, premierul Nicolae Ciucă, s-a întâlnit, marţi, în marja Congresului Partidului Popular European de la Rotterdam, cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola și cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cărora le-a solicitat să sprijine parcursul european al Republicii Moldova. În mod particular, premierul i-a solicitat șefei executivului european să recomande ca Republica Moldova să primească statutul de țară candidată la aderarea la UE, scrie caleaeuropeană.ro.

Am avut, în această seară, o întrevedere cu președinta Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, în cadrul căreia am apreciat efortul constant și susținut al instituției europene pentru asigurarea coordonării și unității la nivelul UE. Totodată, am arătat susținere pentru implementarea rapidă a celui de-al șaselea pachet de sancțiuni împotriva Federației Ruse și am condamnat cu fermitate războiul de agresiune declanșat de Vladimir Putin împotriva Ucrainei. (…) De asemenea, în discuția cu președinta Comisiei Europene am subliniat importanța emiterii de către Comisia Europeană a unei opinii pozitive privind Republica Moldova, care să recunoască perspectiva sa europeană și să recomande statutul de candidat la aderare, a scris Ciucă, pe Facebook.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Tema aderării țării noastre la UE s-a aflat și printre subiectele abordate la întrevederea cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, premierul Ciucă subliniind “importanța susținerii active, de către Uniunea Europeană, a parcursului european al Republicii Moldova, precum și a reformelor inițiate de președinta Republicii Moldova Maia Sandu”.

De altfel, liderul PNL s-a întâlnit la Rotterdam și cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, cu care a discutat despre sprijinul României pentru R. Moldova încercarea de a obține statutul de stat candidat la UE.

Și președintele României Klaus Iohannis i-a îndemnat marți pe ceilalți lideri din Uniunea Europeană să transmită “un mesaj politic puternic de susținere” pentru Ucraina, Republica Moldova și Georgia.

Șeful statului român a subliniat, în cadrul summitului special al Consiliului European, că este importantă să se răspundă “pozitiv cererilor de aderare ale Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei, printr-un mesaj politic puternic de susținere”.

Prezentă la Congresul PPE de la Rotterdam, Maia Sandu și-a manifestat încrederea că familia popularilor europeni va putea ajuta R. Moldova să deschidă ușile către Uniunea Europeană.

Avizul din partea Comisiei Europene și o poziție din partea statelor membre privind acordarea statutului de țări candidate la UE Republicii Moldova, Ucrainei și Georgiei sunt așteptate la summitul Consiliului European din 23-24 iunie.

#Aderarea la UE #Comisia Europeană #UE

Meta va plăti aproximativ 17,1 miliarde de dolari pentru a închide unul dintre cele mai ample litigii din Statele Unite privind siguranța copiilor pe internet. Acordul a fost acceptat de 47 de state americane, Districtul Columbia și mai multe teritorii și vine după o serie de înfrângeri suferite de companie în instanță.

În cadrul înțelegerii, compania care deține Instagram și Facebook s-a angajat nu doar să achite o sumă uriașă, ci și să introducă noi măsuri pentru protejarea utilizatorilor adolescenți.

Printre modificările anunțate se numără limitarea utilizării Instagram și Facebook de către adolescenți la două ore pe zi, oprirea funcției de derulare infinită și restricționarea utilizării platformelor în intervalul 00:00–06:00. De asemenea, notificările vor fi dezactivate în timpul orelor de școală, între 08:00 și 15:00.

Înțelegerea a fost negociată de noul director juridic al Meta, C.J. Mahoney, cu aprobarea personală a lui Mark Zuckerberg. Compania a încercat astfel să evite un proces federal de amploare în California, unde mai multe state susțineau că produsele Meta au fost concepute într-un mod care poate crea dependență și poate afecta sănătatea și siguranța copiilor.

Meta, presată de mai multe înfrângeri în instanță

Presiunea asupra companiei a crescut după ce Meta a pierdut două procese importante în luna martie. Într-unul dintre cazuri, compania a fost acuzată că platformele sale au contribuit la problemele de sănătate mintală ale utilizatorilor tineri. Ulterior, pe 10 august, o curte federală de apel a respins încercarea Meta de a bloca procesele invocând protecția oferită de Secțiunea 230 din legislația americană și Primul Amendament.

În procesul de la Oakland, statele solicitau penalități care puteau ajunge la aproximativ 200 de miliarde de dolari, precum și modificări ale platformelor. În cele din urmă, cele 47 de state participante au acceptat acordul. Texasul, care nu s-a alăturat inițial înțelegerii, a ajuns ulterior la un acord separat cu Meta, în valoare de aproximativ un miliard de dolari, însoțit de măsuri similare pentru protecția tinerilor.

Meta se confruntă însă în continuare cu mii de alte procese intentate de adolescenți, familii și districte școlare. Un alt proces major este programat pentru luna octombrie, în California. Compania susține că are în continuare încredere că poate câștiga aceste litigii.