SUA şi Uniunea Europeană i-au cerut joi Rusiei să accepte rapid redeschiderea porturilor ucrainene pentru a permite exportul milioanelor de tone de cereale care sunt stocate acolo şi a atenua astfel criza alimentară mondială. Rusia continuă să susțină că nu blochează exportul cerealelor ucrainene.

Moscova „ar trebui să acţioneze imediat pentru a deschide aceste porturi şi a pune capăt acestui război” a subliniat secretarul pentru agricultură al SUA, Tom Vilsack, în timpul unei conferinţe de presă după discuţii la ONU. „Acesta este un lucru serios, noi nu ar trebui să utilizăm hrana ca pe o armă”, a insistat el, potrivit AFP, preluată de Agerpres.

ONU negociază de mai multe săptămâni cu Moscova, Kiev şi Ankara un acord ce ar permite cerealelor ucrainene să iasă în siguranţă din Ucraina şi îngrăşămintelor produse în Rusia să revină pe piaţa internaţională.

Moscova se plânge că exporturile sale sunt împiedicate de sancţiunile economice.

Dacă se va ajunge la un acord, acesta va reduce preţurile la alimente şi va reduce criza alimentară din lume, care se agravează din cauza invaziei ruse în Ucraina.

Tom Vilsack a reafirmat că sancţiunile americane nu vizează hrana şi îngrăşămintele.

Nici sancţiunile europene, a confirmat şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, în timpul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU asupra cooperării cu UE. „Sancţiunile UE nu sunt cauza penuriilor alimentare”, pentru că „ele vizează capacitatea Kremlinului de a finanţa agresiunea militară, nu desfăşurarea unui comerţ legitim”, a declarat Borrell.

„Sancţiunile UE nu interzic importul şi transportul de produse agricole ruseşti, nici de îngrăşăminte, nici plata pentru aceste exporturi ruse” şi „măsurile noastre nu afectează capacitatea unor ţări terţe de a cumpăra de la Rusia”, a precizat şeful diplomaţiei europene.

În prezent, „Rusia blochează cel puţin 20 de milioane de tone de cereale ucrainene, care nu pot ajunge pe pieţele mondiale”, a mai denunţat Josep Borrell, îndemnând la rândul său Moscova să permită redeschiderea porturilor aflate sub blocadă rusă.

Ambasadorul rus la ONU, Vasili Nebenzia, a respins aceste acuzaţii. „Se încearcă să se pună greşeala pe seama Rusiei, cu afirmaţii nefondate privind bombardamente asupra unor depozite de cereale, blocade de cereale. Nu există niciun obstacol în această privinţă”, a afirmat el.

Întrebat despre un proiect al preşedintelui american Joe Biden de a construi silozuri în Polonia pentru a depozita grâu ucrainean, Tom Vilsack a explicat că este vorba de a „reduce riscul pierderii” de cereale, a evita furtul lor şi a păstra calitatea lor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Cereale #criza alimentara #porturi ucrainene #razboi #Rusia #SUA #UE

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.