Curs valutar
  • EUR
    20.1573
    0%
  • USD
    17.2846
    0%
  • RUB
    0.2055
    0%
  • RON
    3.8339
    0%
  • UAH
    0.3877
    0%

Toate știrile

29 august 2026

Până la 5 ani de pușcărie! MAI vrea pedepse mai severe pentru autorii anunțurilor false cu bombă

14 Iul. 2022, 16:14
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
14 Iul. 2022, 16:14 // Actualitate //  Realitatea.md

Din cauza a zeci de alarme false cu bombă făcute de la începutul anului, la telefon sau prin e-mail, care au panicat populația și au blocat activitățile unor instituții și agenți comerciali, Ministerul Afacerilor Interne a înaintat o inițiativă de modificare a Codului penal cu privire la infracțiunea de „comunicare mincinoasă cu bună știință despre actul de terorism”.

„În scopul descurajării fenomenului de anunțare a minării unor clădiri, Ministerul Afacerilor Interne propune sporirea pedepsei cu închisoare și mărirea amenzilor pentru astfel de fapte. Dacă până în prezent, anunțul cu bombă era pedepsit cu închisoarea de până la 2 ani, propunerea de modificare a Codului penal prevede ca pedeapsa să fie cuprinsă între 2 și 5 ani de închisoare, iar plafonul amenzilor să crească începând cu 50 de mii de lei, până la un maxim de 150 de mii de lei”.

De asemenea, articolul în redacție nouă a Codului penal, prevede mai multe circumstanțe agravante pentru această faptă (alin.2 și 3) în care pedepsele ajung până la maximum 12 ani de lipsire de libertate.

Inițiativă de modificare a Codului penal cu privire la „comunicare mincinoasă cu bună știință despre actul de terorism” a fost luată ca urmare analizelor efectuate de sistemul afacerilor interne, care au arătat că:

  • numărul alarmelor false cu bombe a crescut în ultimele 3 luni ale acestui an, doar de la începutul lunii iulie fiind înregistrate 106 apeluri;
  • populația este îngrijorată și are sentimente de nesiguranță atunci când au loc evacuări pentru controlul antiterorist efectuat de forțele de poliție;
  • costurile generate de numărul mare de intervenții de control antiterorist sunt foarte mari și se estimează la zeci de mii de lei;
  • numărul angajaților ministerului afacerilor interne implicați în control antiterorist și în investigarea cazurilor de alarmare falsă cu bombe, doar de la începutul lunii iulie 2022, a crescut cu circa 58%.

Responsabilii spun că inițiativa de modificare a articolului din Codul penal în cauză are drept scop descurajarea celor care comit astfel de fapte și conștientizarea în rândul populației, că alarmele cu bombă sunt fapte care se pedepsesc prin lege. De fiecare dată când sunt date astfel de anunțuri, sunt mobilizate mai multe forțe de poliție, traficul rutier se blochează, activitățile instituționale și cele economice sunt oprite pentru câteva ore.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Liniile pentru apel de urgență 112 sunt blocate cu astfel de anunțuri, astfel încât se mărește perioada de intervenție pentru cazuri reale de accidente, nevoi medicale și alte urgențe în care viețile oamenilor sunt puse în pericol. Propunerea de modificare a Codului penal a fost transmisă Cancelariei de stat care, conform prevederilor legale, o va înainta Parlamentului Republicii Moldova spre adoptare, cu următorul cuprins:

Articolul 281. Comunicarea mincinoasă cu bună-ştiinţă despre actul de terorism

  • Comunicarea mincinoasă cu bună-ştiinţă despre pregătirea unor explozii, incendieri sau a altor acţiuni care periclitează viaţa oamenilor se pedepseşte cu amendă în mărime de la 1000 la 3000 unităţi convenţionale sau cu închisoare de la 2 la 5 ani.

Acţiunile prevăzute la alin.(1):

  • săvârșite de două sau mai multe persoane;
  • care au cauzat daune în proporţii mari intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice;
  • soldate cu împiedicarea activităţii întreprinderii, instituţiei ori organizaţiei;
  • care au cauzat sau putea să cauzeze daune intereselor securităţii statului. se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 7 ani.

Acţiunile prevăzute la alin.(1) sau (2) săvârșite:

  • de un grup criminal organizat sau de o organizaţie criminală;
  • în condiţiile stării de urgenţă, de asediu şi de război. se pedepsesc cu închisoare de la 7 la 12 ani”.

Inspectoratul General al Poliției va prezenta în zilele următoare rezultatele analizei fenomenului infracțional cu privire la anunțurile false cu bombă.

Realitatea Live

Peste 54.000 de rechizite colectate și 868 de copii pregătiți de școală. Rezultatele campaniei „Vreau și eu să învăț”
Peste 54.000 de rechizite colectate și 868 de copii pregătiți de școală. Rezultatele campaniei „Vreau și eu să învăț”
Aceeași apă. Trăită altfel. Gura Căinarului te invită să o redescoperi într-un ambalaj nou
Aceeași apă. Trăită altfel. Gura Căinarului te invită să o redescoperi într-un ambalaj nou
Un teren sufocat de anvelope abandonate, curățat în urma unei intervenții voluntare a A.P. Moldcontrol
Un teren sufocat de anvelope abandonate, curățat în urma unei intervenții voluntare a A.P. Moldcontrol
E plăcut să primești: Orange le oferă clienților bonusuri la alegere, direct din My Orange
E plăcut să primești: Orange le oferă clienților bonusuri la alegere, direct din My Orange
29 Aug. 2026, 10:04
 // Categoria: Societate // Autor:  Realitatea.md
29 Aug. 2026, 10:04 // Societate //  Realitatea.md

Noua Lege privind protecția datelor cu caracter personal, care a intrat în vigoare la 23 august, vine cu reguli mai stricte pentru instituții și companii, dar și cu drepturi suplimentare pentru cetățeni. Expertul în domeniul protecției datelor Sergiu Bozianu explică ce informații sunt considerate date personale, când poate fi refuzată copia buletinului, ce facem în cazul apelurilor comerciale nedorite și unde sunt limitele utilizării camerelor video.

Potrivit lui Bozianu, datele cu caracter personal nu înseamnă doar numele, adresa sau informațiile din buletin. În această categorie pot intra numărul de telefon, numărul automobilului, locul de muncă, salariul sau orice alt identificator care poate duce la identificarea unei persoane.

„Pornim de la noțiunile simple: numele și prenumele, adresa de domiciliu, datele din buletinul de identitate sau din noua carte de identitate. Dar sunt și alte date, cum ar fi numărul de telefon, numărul automobilului, locul de muncă, salariul sau orice calificativ care identifică sau poate duce la identificarea unei persoane fizice”, a explicat expertul.

Una dintre cele mai frecvente probleme este solicitarea copiei actului de identitate. Bozianu spune că oamenii trebuie să întrebe de ce sunt necesare aceste date și dacă există un temei legal pentru colectarea lor.

„Copia buletinului nu se transmite nici într-un caz. Cine vă cere copia buletinului, apelați la poliție”, a declarat acesta.

Expertul atrage atenția că instituțiile și companiile nu pot colecta date în exces doar pentru că au posibilitatea tehnică de a le păstra în siguranță.

„Protecția datelor presupune o responsabilitate mai mare din partea celor care colectează”, a spus Bozianu.

Acesta dă exemplul unui magazin care solicită datele din buletin atunci când cumpărătorul procură un televizor și i se spune că informațiile sunt necesare pentru certificatul de garanție. În opinia expertului, trebuie verificat dacă aceste date sunt într-adevăr necesare.

„TalonuI de garanție se emite pe persoana fizică? Persoana fizică e în garanție sau televizorul?”, a exemplificat Bozianu.

Amenzi de până la două milioane de lei

Noua legislație transpune în Republica Moldova principiile Regulamentului general privind protecția datelor din Uniunea Europeană, cunoscut drept GDPR. Una dintre principalele schimbări vizează sancțiunile, care pot ajunge, în cazul agenților economici, până la două milioane de lei sau până la 2% din venitul total realizat în anul precedent, fiind aplicată limita mai mare.

„Vorbim despre creșterea exponențială a sancțiunilor, până la 2 milioane de lei sau până la 2% din venitul total pe anul precedent în cazul agenților economici”, a explicat expertul.

Legea extinde și drepturile persoanelor. Pe lângă dreptul de acces la date, informare, opoziție și alte drepturi deja existente, apar dreptul la portabilitatea datelor și dreptul la restricționarea prelucrării acestora.

Ce facem dacă primim apeluri comerciale nedorite

Bozianu spune că o companie nu poate folosi automat datele unei persoane pentru a-i trimite oferte sau a o suna cu mesaje comerciale.

„În cazul în care eu nu am cerut nimănui să mă deranjeze, eu nu am nevoie de servicii și pe mine mă sună și îmi spune: nu doriți servicii de internet, nu doriți fitness, în toate aceste cazuri este o încălcare și noi avem dreptul să le cerem să șteargă datele”, a declarat expertul.

Persoanele care consideră că datele lor sunt prelucrate ilegal se pot adresa Centrului pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal și pot solicita verificarea situației.

Camerele video nu pot filma orice

O atenție specială trebuie acordată și camerelor de supraveghere. Potrivit expertului, acestea nu trebuie orientate spre proprietatea vecinilor, ferestrele locuințelor sau alte spații care nu sunt necesare pentru scopul declarat al supravegherii.

„Nu ai dreptul să filmezi în fereastra omului”, a spus Bozianu.

El susține că problema este una frecventă, inclusiv în blocurile de locuințe.

„Probabil că camerele video este produsul numărul 1 care încalcă dreptul la viața privată. Aceste mijloace nu pot filma spațiu public, dar ele filmează. Aceste camere nu pot înregistra audio, dar ele înregistrează”, a explicat expertul.

Dacă o persoană constată că o cameră îi afectează viața privată, poate solicita remedierea situației sau poate depune o plângere la autoritatea pentru protecția datelor.

Mai multe reguli de respectat pentru firme

Companiile care prelucrează volume mari de date sau informații care implică riscuri sporite pentru viața privată vor trebui, în anumite situații, să desemneze un responsabil cu protecția datelor.

De asemenea, în cazul unui incident de securitate, entitatea responsabilă va trebui să notifice autoritatea de protecție a datelor în cel mult 72 de ore.

Bozianu recomandă companiilor să înceapă printr-un audit al modului în care colectează și utilizează datele.

„Primul lucru, inventarierea procesurilor: trebuie să fac un audit de conformitate pe fluxuri. Doi, dacă este opozabil – desemnarea persoanei responsabile cu protecția datelor. Trei: trebuie să identificăm lacune și să venim cu măsuri de remediere”, a explicat expertul.

Noua legislație acordă și autorității de protecție a datelor atribuții mai largi de supraveghere și control, inclusiv posibilitatea de a solicita mandat judecătoresc pentru accesul în anumite spații unde sunt prelucrate date, atunci când accesul este împiedicat și există riscuri pentru drepturile fundamentale ale persoanelor.

Mai multe datlii aflati din interviul Realitatea.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Peste 54.000 de rechizite colectate și 868 de copii pregătiți de școală. Rezultatele campaniei „Vreau și eu să învăț”
Peste 54.000 de rechizite colectate și 868 de copii pregătiți de școală. Rezultatele campaniei „Vreau și eu să învăț”
Aceeași apă. Trăită altfel. Gura Căinarului te invită să o redescoperi într-un ambalaj nou
Aceeași apă. Trăită altfel. Gura Căinarului te invită să o redescoperi într-un ambalaj nou
Un teren sufocat de anvelope abandonate, curățat în urma unei intervenții voluntare a A.P. Moldcontrol
Un teren sufocat de anvelope abandonate, curățat în urma unei intervenții voluntare a A.P. Moldcontrol
E plăcut să primești: Orange le oferă clienților bonusuri la alegere, direct din My Orange
E plăcut să primești: Orange le oferă clienților bonusuri la alegere, direct din My Orange