Oamenii legii anunță că au deconspirat o schemă de contrabandă cu peste 30 de vehicule motorizate și alte produse auto, de circa 11 milioane lei. Conform informațiilor, mașinile erau sustrase din statele Uniunii Europene, pentru ca mai apoi să le fie modificate elementele de identificare ale caroseriei.

Ulterior, unitățile de transport erau introduse în Moldova prin contrabandă, iar după devamare și înmatriculare, erau puse în vânzare clienților din țară.

„După un număr de peste 40 de percheziții în Chișinău, au fost depistate și ridicate un automobil, 33 vehicule motorizate de diverse tipuri (ATV și SSV) și piese auto/moto, în valoare totală de aproximativ 11 milioane lei”, spun responsabilii.

În acest stadiu al investigațiilor, procurorii PCCOCS le-au atribuit statut de bănuit pentru șase persoane, care actualmente se prevalează de prezumția nevinovăției, potrivit legii.

Investigațiile continuă, în vederea stabilirii tuturor circumstanțelor și persoanelor implicate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#contrabanda cu vehicule #Percheziții #procurori #Uniunea Europeana

Co-fondatorul FlyOne, Vladimir Cebotari, spune că „știe, nu presupune”, cine se află în spatele atacurilor la adresa companiei aeriene. Fără să dea nume concrete, Cebotari a adăugat că „nu actuala guvernare are o problemă cu FlyOne, ci un grup de interese care se folosește de actuala guvernare”.

„N-o să dau nume. Eu știu cine. Nu presupun. Cunosc oameni, cunosc executori. Unii deja își cer scuze și ne spun că ei „nu pot să nu îndeplinească ordinele”. Primim și astfel de mesaje. Acel „cineva” recurge la falsuri, pe care le prezintă instituțiilor drept adevăruri, ca să forțeze niște decizii, să ne afecteze”, a declarat Cebotari într-un interviu pentru The List, citat de ZIUA.MD.

Cebotari a mai spus că arhitecții atacurilor fac parte dintr-un „un cerc mic, privat, dar care implică la fiecare etapă oamenii necesari din instituții publice”.

„Nu actuala guvernare are o problemă cu FlyOne, ci un grup interese care se folosește de actuala guvernare. O sintagmă anume trebuie reținută de cei care știu contextul: „project management”. E un cuvânt-cheie, spune Cebotari cu sarcasm ușor, referindu-se la un episod de acum 16-17 ani – există un cerc mic de oameni care vor înțelege la ce mă refer”, se arată în interviul publicat în revista The List.

Conflictul dintre asociații FLYONE și autorități a escaladat după decizia din 22 iunie 2026 a Consiliului pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS), prin care a fost refuzată aprobarea investițiilor și s-a dispus schimbarea controlului asupra companiei în termen de 90 de zile. Decizia a venit după o verificare care a durat aproape 11 luni.

Unul dintre punctele sensibile ale cazului îl reprezintă baza juridică utilizată de autorități. Decizia CEIISS s-a sprijinit inclusiv pe articolul 6 litera b) din Legea nr. 174/2021, care făcea trimitere la Legea securității statului nr. 618/1995. Aceasta fusese însă abrogată odată cu intrarea în vigoare a noii Legi nr. 249/2025 privind securitatea națională.

FLYONE a contestat, pe 24 iulie, deciziile CEIISS și ale Agenției Servicii Publice, cerând anularea acestora și suspendarea măsurilor restrictive. Printre argumentele invocate de companie se numără tocmai utilizarea unei norme care făcea trimitere la legea abrogată în octombrie 2025.