Nici o țară din lume nu ne poate dicta cum să ne numim limba în care vorbim, afirmă Nicu Popescu. Așa a comentat ministrul de Externe reacția Federației Ruse la implementarea hotărârii Curții Constituționale din 2913, care prevede că oficial în Republica Moldova se folosește limba româna.

Șeful diplomației de la Chișinău a reiterat că, indiferent de opiniile „țărilor terțe”, Republica Moldova își va urma calea europeană. În același timp, acesta a conchis că are istorie și cultură comună cu Româna, iar acest fapt nu îi încurcă să aspire spre un loc în UE.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Noi suntem indignați de indignarea Federației Ruse. Limba pe care o vorbim ne aparține. Decizia de cum numim această limbă ne aparține. Nici o țară din lume nu are dreptul legal, moral, politic de a comenta. În Republica Moldova se vorbește limb română. (…) Vom adera la Uniunea Europeană, indiferent de comentarii sau lipsa de comentarii a unor state terțe”, a punctat Popescu.

Joi, Parlamentul a votat în prima lectură decizia prin care în documentele oficiale ale Republicii Moldova nu se va mai regăsi „limba moldovenească”, fiind înlocuită cu sintagma „limba română”. Adoptarea proiectului a fost marcată de huiduieli și altercații între opoziție și majoritate. Drept reacție la decizie, dar și la adoptarea Declarației prin care Legislativul de la Chișinău condamnă agresiunea Rusiei în Ucraina, Moscova solicita „încă o dată autorităților moldovenești să oprească retorica anti-rusă, care nu are temei, și să dea dovadă de reținere în ceea ce privește situația din Transnistria”.

#limba romana #MAEIE #Popescu #reacție #Rusia

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.