Decizia Comisiei Electorale Centrale de a deschide 150 de secții de vot în străinătate a împărțit taberele printre juriștii de la Chișinău. În timp ce unii experți în domeniul electoral califică decizia CEC drept una cu vădită tentă politică, luată în favoarea unui concurent electoral, alți juriști spun că dreptul internațional, în general, nu obligă autoritățile Republicii Moldova de a deschide secții de vot în afara țării.

Expertul în domeniul electoral Igor Boțan spune că decizia CEC era una previzibilă, în contextul în care, în ultima perioadă, instituția era supusă unor presiuni vizibile din partea factorilor politici.

„Lucrurile sunt organizate premeditat pentru a nu avea un scrutin așa cum ne obișnuiserăm în democrația noastră electorală. Sunt presiuni politice asupra CEC-ului. Sunt convins că membrii CEC sunt oameni foarte competenți, sunt oameni cunosc procesul electoral, de asta mă miră că CEC-ul nu s-a ridicat la nivelul așteptărilor societății”, a spus Igor Boțan în cadrul emisiunii „Politica Nataliei Morari” de la TV8.

În același timp, juristul Stanislav Pavlovschi, fost judecător la CEDO, spune că statul nu are obligația de a asigura secții de vot în străinătate. Totuși, dacă s-a mers pe formula asigurării dreptului la vot în afara țării, acest lucru trebuie să fie făcut în mod echitabil pentru toți conaționalii noștri stabiliți în străinătate.

„Dreptul la alegeri libere este un drept garantat de Convenția Europeană, dar statul este responsabil doar de interiorul țării. Astfel, în teorie, ei puteau să nu deschidă nicio secție de vot în străinătate. Dacă ați observat, alte țări nu prea au secții de vot pe teritoriul Republicii Moldova. Convenția nu garantează dreptul organizării votului în străinătate, inclusiv din motivul incapacității de a garanta legalitatea alegerilor într-un stat străin. Dar noi, pe calea democrației elective, am mers mai departe decât multe state avansate”, a spus Stanislav Pavlovschi.

Decizia CEC de a deschide 150 de secții de vot în diaspora a fost luată după ce Curtea Supremă de Justiție a menținut în vigoare decizia Curții de Apel Chișinău, care a anulat hotărârea CEC privind deschiderea a 146 de secții. Potrivit hotărârii instanței, în străinătate urmau să fie deschise nu mai puțin de 190 de secții de vot.

Decizia CEC a fost contestată din nou la Curtea de Apel Chișinău de către Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Avocatul Poporului, de asemenea a solicitat Comisiei să-și revadă hotărârea.

#CEC #experti #secții de votare

Incendiile devastatoare care au pârjolit Europa în această vară au scos la iveală o nouă amenințare, potențial mortală: muniție neexplodată rămasă din Primul și Al Doilea Război Mondial, transmite antena3.ro.

În ultimele luni, incendiile au mistuit suprafețe uriașe din vestul Europei, în timp ce continentul s-a confruntat cu temperaturi caniculare și secetă, iar pompierii au avut de înfruntat și pericolul proiectilelor care explodează.
Astfel de explozii au fost raportate în Franța, Germania, Belgia și Olanda.

„Schimbările climatice fac acum munca de a scoate la suprafață și de a reactiva ceea ce înainte era stabil”, a declarat Sarah Njeri, specialistă în studii despre pace și conflicte la School of Oriental and African Studies din Londra.

Un incendiu izbucnit în apropierea orașului Bordeaux, din sud-vestul Franței, a scos la iveală un depozit despre care se crede că ar conține muniție din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. În provincia Liège, din estul Belgiei, guvernatorul local Hervé Jamar a declarat că serviciile de urgență își adaptează intervențiile pentru a ține cont de muniția îngropată în zona afectată de incendiu și că „au fost auzite câteva detonări sporadice” în ultimele zile.

Liège a fost afectată de un incendiu deosebit de puternic în zona High Fens, care se întinde peste graniță, în Germania.

Bătălia din Ardeni, una dintre cele mai sângeroase confruntări ale celui de-Al Doilea Război Mondial, s-a desfășurat în această regiune și în împrejurimile ei. La 16 decembrie 1944, forțele germane au lansat o ofensivă majoră împotriva trupelor aliate, obținând inițial succes, deoarece i-au surprins pe militarii americani. Însă ofensiva și-a pierdut avântul până la sfârșitul lunii, pe măsură ce întăririle aliate au sosit, iar resursele Germaniei s-au epuizat.

Seceta din Europa scoate la iveală și vehicule militare și arme din acea perioadă, pe măsură ce râurile secate dezvăluie nave de război germane, o motocicletă Wehrmacht și o bombă.

Christina Greene, cercetătoare la Universitatea din Arizona, a spus că „moștenirea războiului continuă să iasă la suprafață” din cauza schimbărilor climatice.

„Retrăim moștenirea războiului și a conflictelor într-un mod cu care, în anumite locuri, nu a mai trebuit să ne confruntăm de mult timp”, a declarat Greene.