Pe parcursul anului 2023, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a înregistrat 1.150 de cereri împotriva Republicii Moldova, potrivit raportului prezentat de instanța europeană. Cele mai des încălcate sunt drepturile la un proces echitabil și la protecția proprietății. Experții susțin, potrivit postului public de radio, că Republica Moldova stagnează la capitolul respectării drepturilor omului.

Conform raportului, la 31 decembrie 2023, așteptau să fie examinate 1.150 de cereri împotriva Republicii Moldova. În total, la CEDO au fost depuse anul trecut 68 450 din cele 46 de state semnatare ale Convenției. Astfel, țara noastră s-a situat pe locul 10, urcând două poziții după numărul de cereri depuse, comparativ cu anul precedent.Din cele 24 de hotărâri pronunțate anul trecut de Înalta Curte, majoritatea vizează încălcarea dreptului la un proces echitabil, respectarea vieții private și de familie, urmată de protecția proprietății și dreptul la libertate și siguranță.

Datele raportului relevă că Republica Moldova stagnează la capitolul respectării drepturilor omului a afirmat pentru Radio Moldova, avocatul de la Asociația juriștii pentru Drepturile Omului, Vitalie Zamă.

„În general numărul de cereri este mare dacă raportăm la numărul de locuitori. Rămân la ordinea zilei spre examinare chestiuni ce vizează siguranța și libertatea persoanei, adică se are în vedere aresturi nemotivate și neargumentate, dreptul la un proces echitabil, dreptul la viața privată și de familie și libertatea de exprimare. Aceste date demonstrează faptul că Republica Moldova stagnează la capitolul respectării drepturilor omului. Deciziile CEDO au fost luate pe hotărâri de judecată emise nu doar în 2022-2023, ci și anterior”, a precizat expertul.

Analiza pe articole a hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțate în cauzele moldovenești în anul 2023 relevă încălcarea următoarelor articole de către Republica Moldova:

Articolul 3 – Condiții inumane, tratament inuman și degradant/investigații defectuoase (4 cauze);

Articolul 5 – Dreptul la libertate și la siguranță (5 cauze);

Articolul 6 – Dreptul la un proces echitabil (14 cauze);

Articolul 8 – Dreptul la respectarea vieții private și de familie (6 cauze);

Articolul 10 – Dreptul la libertatea de exprimare (1 cauză);

Articolul 13 – Dreptul la un recurs efectiv (2 cauze)

Articolul 14 – Interzicerea discriminării (1 cauză);

Articolul 1 din Protocolul nr. 1 din Convenție – Protecția proprietății (6 cauze).

Din septembrie 1997, de când țara noastră a aderat la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, până la 31 decembrie 2023, Curtea a pronunțat 599 de hotărâri împotriva Republicii Moldova, pentru care au fost achitate prejudicii în sumă de aproximativ 20 de milioane de Euro.

Potrivit raportului, după numărul de hotărâri și al încălcărilor constatate, țara noastră devansează state ca Germania, Spania, Norvegia, Olanda și Portugalia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CEDO #Republica Moldova

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.