Curtea de Apel Chișinău a respins solicitarea Coaliției pentru Unitate și Bunăstare (CUB) de a obliga Comisia Electorală Centrală (CEC) să îl înregistreze pe Igor Munteanu în calitate de candidat la prezidențiale. Cererea a fost calificată drept neîntemeiată.

Judecătorii au pronunțat decizia pe 1 octombrie 2024. În caz că își vor dori să o conteste, reprezentanții CUB au la dispoziție trei zile, pentru a depune recurs la Curtea Supremă de Justiție (CSJ).

Politicianul a anunțat pe rețelele de socializare că așteaptă decizia motivată a instanței. În același timp, Munteanu consideră că i s-a lezat dreptul la apărare și anunță că hotărârea va fi contestată, în termenul prevăzut de legislație, la CSJ.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Justiția din Republica Moldova nu-și schimbă năravul nici după ce unii au pretins că vor face „minuni” după Vetting. Trebuie să știți că în ședința de ieri de la Curtea de Apel Chișinău, din 1 octombrie, 2024, mi s-a încălcat dreptul de apărare în cauza deschisă pe cererea de anulare a hotărârii CEC (nr.2942/2024), prin care mi s-a îngrădit dreptul de participare în alegerile prezidențiale din octombrie 20, 2024 (dosarul nr.3-124/24).

Consider hotărârea Curții de Apel Chișinău (CAC) ilegală, neîntemeiată în raport cu petiționarul și favorizatoare pârâtului (CEC). Apărând ilegalitățile acestei structuri de stat dominate de interesele puterii, CAC nu face bine în raport cu drepturile cetățenilor afectați. Oricine dintre Dvs, stimați prieteni ați fost ori puteți fi în situația în care dovezile sunt aruncate la coș de judecători, favorizându-se interesele puterii aflate la guvernare. Nu așa se restabilește încrederea în justiție, tovărăși”, a scris Munteanu.

Amintim că, membrii CEC nu l-au înregistrat pe Igor Munteanu în calitate de candidat la prezidențiale, deoarece au constatat încălcări în procesul de colectare a semnăturilor și au declarat nevalide mai multe iscălituri adunate pentru susținerea lui de către grupul de inițiativă înregistrat.

Liderul CUB susținea că va ajunge până la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. În opinia lui Munteanu, excluderea sa din cursa pentru prezidențiale a fost „neconstituțională”, conform declarațiilor făcute anterior de către politician.

Fără Igor Munteanu în cursa electorală pentru funcția de președinte. CEC nu l-a înregistrat! Primele reacții din CUB

#CA #decizie #electorala #excludere #Igor Munteanu

Meta va plăti aproximativ 17,1 miliarde de dolari pentru a închide unul dintre cele mai ample litigii din Statele Unite privind siguranța copiilor pe internet. Acordul a fost acceptat de 47 de state americane, Districtul Columbia și mai multe teritorii și vine după o serie de înfrângeri suferite de companie în instanță.

În cadrul înțelegerii, compania care deține Instagram și Facebook s-a angajat nu doar să achite o sumă uriașă, ci și să introducă noi măsuri pentru protejarea utilizatorilor adolescenți.

Printre modificările anunțate se numără limitarea utilizării Instagram și Facebook de către adolescenți la două ore pe zi, oprirea funcției de derulare infinită și restricționarea utilizării platformelor în intervalul 00:00–06:00. De asemenea, notificările vor fi dezactivate în timpul orelor de școală, între 08:00 și 15:00.

Înțelegerea a fost negociată de noul director juridic al Meta, C.J. Mahoney, cu aprobarea personală a lui Mark Zuckerberg. Compania a încercat astfel să evite un proces federal de amploare în California, unde mai multe state susțineau că produsele Meta au fost concepute într-un mod care poate crea dependență și poate afecta sănătatea și siguranța copiilor.

Meta, presată de mai multe înfrângeri în instanță

Presiunea asupra companiei a crescut după ce Meta a pierdut două procese importante în luna martie. Într-unul dintre cazuri, compania a fost acuzată că platformele sale au contribuit la problemele de sănătate mintală ale utilizatorilor tineri. Ulterior, pe 10 august, o curte federală de apel a respins încercarea Meta de a bloca procesele invocând protecția oferită de Secțiunea 230 din legislația americană și Primul Amendament.

În procesul de la Oakland, statele solicitau penalități care puteau ajunge la aproximativ 200 de miliarde de dolari, precum și modificări ale platformelor. În cele din urmă, cele 47 de state participante au acceptat acordul. Texasul, care nu s-a alăturat inițial înțelegerii, a ajuns ulterior la un acord separat cu Meta, în valoare de aproximativ un miliard de dolari, însoțit de măsuri similare pentru protecția tinerilor.

Meta se confruntă însă în continuare cu mii de alte procese intentate de adolescenți, familii și districte școlare. Un alt proces major este programat pentru luna octombrie, în California. Compania susține că are în continuare încredere că poate câștiga aceste litigii.