Vedem că iernile sunt tot mai calde și că nu prea mai ninge, iar un studiu al Climate Central arată cât de mult a crescut în ultimul deceniu numărul de zile calde de iarnă. În România sunt, în medie, 14 zile suplimentare în care, pe timp de iarnă, temperaturile nu coboară sub 0 grade.

În țările baltice s-au adăugat în ultimul deceniu peste 20 de zile în care temperaturile nu coboară sub 0 grade în lunile cele mai reci ale anului (decembrie, ianuarie și februarie). Mai exact, sunt cu 23 de zile mai mult în Lituania, cu 22 în Letonia și Estonia și cu 21 mai multe în Danemarca. În top mai sunt țări precum Polonia, Belarus, Germania și Cehia. Studiul se referă la iernile din emisfera nordică. În România s-au adăugat 14 zile de iarnă în care nu dă înghețul, media pe țară fiind de 35 de zile pentru perioada 2014-2023.

Raportul se numește „Lost Winter: Above-freezing days added by climate change”.

În orașul japonez Shizuoka s-au adăugat pe timp de iarnă 35 de zile fără îngheț, iar într-un oraș tadjik, Khujand, s-au adăugat 30 de zile. Tot 30 de zile calde de iarnă în plus sunt și la Torino.

Analiza se concentrează pe temperaturile minime înregistrate în lunile decembrie, ianuarie și februarie – care corespund iernii în emisfera nordică – în deceniul 2014-2023.

Institutul de cercetare Climate Central estimează că peste o treime (44) dintre cele 123 de ţări şi aproape jumătate (393) din cele 901 oraşe analizate au pierdut anual cel puţin echivalentul unei săptămâni de zile de îngheţ din cauza încălzirii provocate de activităţile umane.

Studiul concluzionează că schimbările climatice au crescut în mod special numărul zilelor de iarnă cu temperaturi pozitive în Europa, continentul care se încălzeşte cel mai rapid la nivel global.

„Zăpada, gheaţa şi vremea rece, simboluri ale sezonului de iarnă, dispar rapid în multe locuri, ameninţând ecosistemele, economiile şi tradiţiile culturale”, a subliniat Kristina Dahl, coordonator ştiinţific la Climate Central.

În plus, aceste zile de iarnă geroase sunt „cruciale” pentru o serie de sectoare, de la sporturile de iarnă la producţia de apă potabilă, care depind de cantitatea de zăpadă acumulată, a remarcat ea.

Autorii studiului subliniază şi consecinţele asupra sănătăţii: frigul ajută la reglarea populaţiilor de insecte purtătoare de boli, precum ţânţarii şi căpuşele, în timp ce iernile mai scurte favorizează răspândirea polenului – şi, implicit, a alergiilor.

Agricultura poate fi şi ea afectată de acest fenomen, în special în ceea ce priveşte cultivarea unor fructe, precum merele sau piersicile, care necesită perioade prelungite de temperaturi scăzute, arată studiul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Craciun #incalzirea globala

Premierul Vasile Tofan a prezentat miercuri, 9 septembrie, un concept de dereglementare și simplificare a controalelor pentru mediul de afaceri. Documentul urmează să fie transpus în proiecte de lege și hotărâri de Guvern.

Inițiativa vine după ce, la prima ședință a Guvernului, premierul a cerut Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării să propună soluții pentru reducerea regulilor și procedurilor care nu mai sunt necesare, dar și pentru schimbarea modului în care statul controlează firmele.

Potrivit premierului, analiza a scos la iveală prea multe acte, aprobări și proceduri care se repetă, dar și controale care se suprapun sau sunt efectuate prea des.

În total, sunt propuse modificări la aproximativ 100 de acte normative. Totodată, autoritățile analizează circa 80 de acte permisive pentru a stabili care pot fi eliminate sau înlocuite cu simple notificări.

Au fost identificate și 172 de proceduri cu caracter permisiv care nu se regăsesc în Nomenclatorul actelor permisive. Acestea urmează să fie justificate și incluse în nomenclator sau transformate în proceduri de notificare.

Premierul a mai atras atenția asupra numărului mare de instituții care pot interveni în activitatea economică. În prezent, există 19 organe de control, 36 de autorități cu competențe contravenționale și cinci organe de investigare.

Ce se va schimba pentru firme

Una dintre propuneri este simplificarea procedurilor pentru construcțiile agricole și energetice de mici dimensiuni din extravilan. În prezent, pentru o construcție precum un depozit, o hală sau un frigider, procedura poate ajunge la cel puțin 26 de etape și poate dura între 7 și 12 luni.

De asemenea, autorizația sanitar-veterinară și certificatul de înregistrare în domeniul siguranței alimentelor nu vor mai trebui refăcute doar pentru că este prelungit contractul de chirie. Dacă activitatea și condițiile nu se schimbă, documentele ar urma să rămână valabile.

Statele de personal nu vor mai fi obligatorii pentru companii. Acestea vor putea fi întocmite în continuare de firmele care consideră că le sunt utile.

Se propune și digitalizarea documentelor și a instruirii în domeniul securității și sănătății în muncă. Astfel, instruirea va putea fi făcută online, inclusiv cu semnătură electronică, fără ca evidențele să fie ținute obligatoriu pe hârtie.

În domeniul construcțiilor, investitorii nu vor mai trebui să meargă personal la mai multe instituții pentru a colecta avize. Autoritățile ar urma să obțină între ele documentele necesare.

Totodată, clădirea și rețelele care o deservesc ar putea fi autorizate printr-o singură procedură, în locul mai multor autorizări separate.

O altă propunere este recunoașterea acreditărilor europene pentru laboratoarele medicale. Astfel, un laborator acreditat în cadrul sistemului european nu va mai trebui să treacă printr-o procedură similară în Republica Moldova.

Se propune și eliminarea plăcilor galbene de înmatriculare pentru vehiculele care efectuează transport public de pasageri. Potrivit conceptului, acestea presupun costuri și proceduri suplimentare, fără să aducă beneficii clare pentru siguranța pasagerilor.

Mai multe formulare și registre ar urma să fie simplificate și trecute în format electronic.

Controale mai puține și mai bine țintite

O altă parte a reformei vizează controalele de stat. Ideea este ca firmele cu risc redus și un istoric bun să nu fie controlate la fel de des ca întreprinderile cu risc ridicat sau cu încălcări repetate.

Din 22 iulie până la 6 septembrie, la adresa controale@gov.md au fost primite peste 200 de sesizări de la antreprenori. Dintre acestea, 63 au vizat bariere de reglementare, proceduri birocratice sau taxe, iar 38 au fost despre controale ale statului.

Potrivit datelor prezentate de premier, aproape 74% dintre sesizările referitoare la controale au vizat Serviciul Fiscal și Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor.

Printre problemele reclamate de antreprenori se numără controalele fiscale inopinate sau repetate, sancțiunile considerate prea mari, cerințele pentru micii producători și solicitarea repetată a acelorași documente.

Guvernul propune ca, pe viitor, controalele să fie mai mult planificate și bazate pe nivelul de risc. Pentru controlul fiscal ar urma să existe un plan anual clar și o metodologie publică de clasificare a riscurilor.

De asemenea, vor fi stabilite limite mai clare pentru durata și frecvența controalelor, iar inspectorii ar urma să folosească liste de verificare, astfel încât firmele să știe ce anume este verificat.

Pentru încălcările care pot fi remediate rapid și nu prezintă un risc imediat, autoritățile propun ca firma să aibă posibilitatea de a corecta problema înainte de aplicarea unei sancțiuni disproporționate.

„Controlul trebuie să aibă scop de prevenție și conformare, nu de pedeapsă”, a declarat Vasile Tofan.

Premierul a precizat că standardele privind sănătatea, siguranța, protecția mediului și a consumatorilor nu vor fi eliminate. Reforma vizează în primul rând procedurile care se repetă, documentele inutile și aprobările care dublează alte acte.

Pachetele de dereglementare se află în etapa finală de expertiză. Ulterior, modificările care țin de hotărâri de Guvern vor fi înaintate spre aprobare, iar cele care necesită modificarea legilor vor fi transmise Parlamentului.