Maia Sandu, Igor Grosu și Dorin Recean au adresat mesaje de compasiune, la 84 de ani după primul val al deportărilor staliniste. Premierul, președinta și speakerul a reiterat impactul represiunilor politice din perioada sovietică pentru țara noastră și au punctat că autoritățile trebuie să se asigure ca asemenea tragedii să nu se repete.

Maia Sandu a menționat că respectul pentru strămoși înseamnă să le păstrăm vie amintirea. Președinta a mai notat că avem datoria să nu uităm ce le-au făcut sovieticii.

„Au sfâșiat destine, au despărțit familii și au condamnat oameni nevinovați la moarte. Cei deportați au pierdut tot ce au construit de-a lungul anilor și au ajuns în lagăre de muncă forțată, de unde mulți nu s-au mai întors niciodată. Durerea acelor vremuri încă ne răscolește. O resimțim ori de câte ori cineva încearcă să nege faptele sau să ascundă adevărul. Cea mai profundă formă de respect față de strămoșii noștri este să păstrăm vie amintirea suferinței lor – și să ne asigurăm ca astfel de tragedii să nu se mai repete niciodată. Avem datoria să nu uităm. Să spunem adevărul”, a transmis președinta.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Dorin Recean a vorbit despre dosarele desecretizate ale deportaților, pentru ca fiecare cetățean să aibă acces la aceste documente.

„Trebuie să cunoaștem și să transmitem adevărul, pentru ca amintirea celor deportați să rămână mereu vie. După decenii de așteptare, toate dosarele deportaților – 48.883 la număr -, care se aflau în custodia arhivelor instituțiilor de forță, au fost desecretizate și transferate Agenției Naționale a Arhivelor. Recent, Guvernul a transferat ultimul lot de aproape 20.000 de dosare ale persoanelor supuse represiunilor politice de la Ministerul Afacerilor Interne către Agenția Națională a Arhivelor. Fiecare cetățean, fiecare rudă a victimelor sau cercetător va avea acces la aceste documente”, a transmis premierul.

Speakerul Igor Grosu a calificat acțiunile regimului stalinist drept „criminale”. Deputații au ținut un minut de reculegere în Parlament, în memoria victimelor deportărilor.

„Toți acești oameni nevinovați sunt o parte din zecile de milioane de victime, provocate de-a lungul anilor de regimul autoritar stalinist. Mulți dintre ei, nici până astăzi, nu au reușit să-și facă dreptate. De aceea este important să vorbim despre aceste atrocități ale istoriei, fiindcă noi vorbim de bunicii, părinții, rudele noastre, care au îndurat chinuri, care au murit în chinuri și care mulți dintre ei nu s-au mai întors acasă”, a spus Igor Grosu.

În noaptea de 12 spre 13 iunie 1941 a început primul val al deportărilor staliniste. Reprezentanții unor etnii sau confesiuni, intelectualii vremii, membrii partidelor politice românești și țăranii considerați culaci au au fost exilați de pe actualul teritoriu al Republicii Moldova și deposedați de avere.

#Dorin Recean #Igor Grosu #Maia Sandu #mesaje #primul val de deportări

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.