Salariile și pensiile locuitorilor din regiunea transnistreană, aflată în afara controlului autorităților constituționale ale Republicii Moldova, sunt aproape de două ori mai mici comparativ cu cele ale moldovenilor de pe malul drept al Nistrului.

Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, menționează că până în anul 2010 salariile de pe cele două maluri ale Nistrului erau comparabile. Ulterior, a urmat o perioadă în care locuitorii din stânga Nistrului câștigau chiar și cu până la 50% mai mult decât cei de pe malul drept. Tendința s-a inversat începând cu anul 2016, când regiunea a rămas fără rezerve valutare, iar relațiile comerciale s-au complicat, generând actuala discrepanță salarială, transmite IPN.

Economistul a precizat, în cadrul emisiunii sale de autor, că în primul trimestru al acestui an salariul mediu lunar pe malul drept al Nistrului a fost de 14 600 de lei, în timp ce pe malul stâng – echivalentul a 7 600 de lei. „Creșterea reală a veniturilor salariale în 2024 a fost de 8% pe malul drept și de 4,1% pe malul stâng”, a menționat Ioniță.

În ceea ce privește pensiile, creșterea reală pe malul drept a fost de 4,6%, în timp ce în regiunea transnistreană, din cauza indexării sub rata inflației, s-a înregistrat un regres de -0,8%. Potrivit lui Veaceslav Ioniță, astăzi un pensionar din stânga Nistrului este, în termeni reali, mai sărac decât în 2015 și doar puțin mai bogat decât în 2001.

Administrația separatistă din regiunea transnistreană raportează un număr de 450 de mii de locuitori, însă Veaceslav Ioniță estimează că populația reală nu depășește 280 de mii de persoane, dintre care aproximativ 155 de mii s-ar afla fie peste hotare, fie pe teritoriul controlat de autoritățile constituționale ale Republicii Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe fundalul unor venituri mai reduse, locuitorii regiunii sunt nevoiți să facă față unor prețuri mai ridicate. Ioniță subliniază că, din 2001 până în prezent, pe malul stâng al Nistrului, prețurile la bunuri și servicii au crescut cu 970%. Astfel, ceea ce în 2001 costa echivalentul la 1 leu, în prezent necesită 9,7 lei. Prin comparație, pe malul drept, pentru aceleași bunuri sau servicii, sunt necesari astăzi 6 lei.

Potrivit expertului, în 2025, cu salariile actuale, moldovenii de pe malul drept al Nistrului își pot permite de patru ori mai multe bunuri și servicii decât cei din stânga. „Timp de zece ani, în stânga Nistrului veniturile salariale reale nu au crescut deloc, chiar dacă prețul gazului și al electricității a rămas neschimbat”, a mai adăugat Ioniță.

#pensii #salarii #stanga Nistrului

Viceministrul rus de Externe, Mihail Galuzin, acuză autoritățile Republicii Moldova că își intensifică politica îndreptată împotriva Rusiei și că acționează la indicațiile Bruxelles-ului. Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru agenția rusă TASS. Potrivit oficialului rus, restricțiile impuse diplomaților ruși, măsurile adoptate față de unele instituții și surse media rusești, precum și limitarea contactelor dintre cele două țări reprezintă „acțiuni ostile”.

„Chișinăul oficial a pierdut chiar și aparența de independență și urmează orbește directivele Bruxelles-ului, în primul rând, pe cele îndreptate împotriva Rusiei”, a declarat Galuzin.

Viceministrul rus susține că autoritățile de la Chișinău ar urmări să elimine din spațiul socio-politic al Republicii Moldova elementele care au legătură cu Rusia. El a acuzat Chișinăul că a restricționat activitatea presei ruse și de limbă rusă și că a complicat contactele ruso-moldovenești în domeniile economic, științific, educațional, cultural și umanitar.

Galuzin a mai afirmat că, începând cu perioada 2020-2021, diplomații ruși s-ar fi confruntat cu expulzări, refuzuri de acreditare, rețineri și probleme la trecerea frontierei. Potrivit acestuia, Moscova a răspuns și va continua să răspundă acestor măsuri „în conformitate cu principiul reciprocității”.

„Toate aceste acțiuni ostile au primit și vor continua să primească răspunsuri adecvate”, a declarat oficialul rus.

Declarațiile vin în contextul deteriorării relațiilor dintre Chișinău și Moscova. La începutul lunii iulie 2026, Centrul Rus de Știință și Cultură din Chișinău și-a încetat oficial activitatea. În ceea ce privește restricțiile aplicate unor instituții media și platforme online, autoritățile de la Chișinău susțin că acestea sunt motivate de necesitatea protejării securității naționale și a spațiului informațional, în contextul intensificării ingerințelor informaționale după declanșarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei. În cazul expulzării diplomaților ruși, Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău a precizat anterior că deciziile au fost legate de suspiciuni de spionaj, ingerință în afacerile interne, activități incompatibile cu statutul diplomatic și încălcarea suveranității Republicii Moldova.