Oficialii europeni devin tot mai conştienţi că un tarif reciproc de 10% va fi punctul de plecare inevitabil într-un posibil acord comercial cu Statele Unite, potrivit unor cinci surse familiare cu negocierile.

În pofida presiunilor UE pentru un nivel mai scăzut al tarifelor, administraţia Trump pare hotărâtă să nu coboare sub acest prag, mai ales după ce noile tarife au început să genereze venituri semnificative la bugetul american.

„Este o chestiune rigidă. Presăm în continuare, dar acum ei chiar încasează bani,” a declarat un oficial UE, sub protecţia anonimatului.

În aprilie, Trump a impus tarife de 50% la oţel şi aluminiu, 25% la automobile şi ameninţă cu majorări similare pentru produse farmaceutice, semiconductori şi camioane.

De la 9 iulie, tarifele reciproce pentru majoritatea bunurilor ar putea creşte de la 10% la 50%, dacă nu se ajunge la un acord.

Industria auto europeană este printre cele mai afectate: Mercedes a retras estimările financiare, Stellantis şi Volvo au suspendat proiecţiile pentru următorii doi ani. Un director din sectorul auto a declarat că ”producătorii premium pot suporta un tarif de 10%, dar pentru cei din producţia de masă va fi mult mai greu.”

Totuşi, unii din industrie înclină spre compromis. Producătorii de băuturi alcoolice, de exemplu, ar prefera un acord cu tarif de 10% decât incertitudinea prelungită.

”Poate fi 0, poate fi 10%. Dacă e aplicat bilateral, e gestionabil. Nu va distruge afacerile,” a spus Rob van Gils, CEO al Hammerer Aluminium Industries din Austria.

Comisia Europeană rămâne oficial împotriva unui tarif de bază de două cifre, dar unele surse din industrie spun că acceptarea acestuia ar putea oferi un avantaj în negocierile pe domenii sensibile, precum produsele farmaceutice sau reglementările privind sustenabilitatea. Cu un excedent comercial anual de 236 miliarde de dolari faţă de SUA, UE are mai mult de pierdut decât Marea Britanie, care a încheiat în mai un acord limitat, care păstrează tariful de 10% la exporturi.

Trump insistă că UE nu oferă ”o înţelegere corectă” şi urmăreşte includerea în acord şi a altor teme sensibile, precum taxele digitale, standardele alimentare şi vânzările de gaze naturale lichefiate.

#SUA #taxa vamală #UE

Noua Lege privind protecția datelor cu caracter personal, care a intrat în vigoare la 23 august, vine cu reguli mai stricte pentru instituții și companii, dar și cu drepturi suplimentare pentru cetățeni. Expertul în domeniul protecției datelor Sergiu Bozianu explică ce informații sunt considerate date personale, când poate fi refuzată copia buletinului, ce facem în cazul apelurilor comerciale nedorite și unde sunt limitele utilizării camerelor video.

Potrivit lui Bozianu, datele cu caracter personal nu înseamnă doar numele, adresa sau informațiile din buletin. În această categorie pot intra numărul de telefon, numărul automobilului, locul de muncă, salariul sau orice alt identificator care poate duce la identificarea unei persoane.

„Pornim de la noțiunile simple: numele și prenumele, adresa de domiciliu, datele din buletinul de identitate sau din noua carte de identitate. Dar sunt și alte date, cum ar fi numărul de telefon, numărul automobilului, locul de muncă, salariul sau orice calificativ care identifică sau poate duce la identificarea unei persoane fizice”, a explicat expertul.

Una dintre cele mai frecvente probleme este solicitarea copiei actului de identitate. Bozianu spune că oamenii trebuie să întrebe de ce sunt necesare aceste date și dacă există un temei legal pentru colectarea lor.

„Copia buletinului nu se transmite nici într-un caz. Cine vă cere copia buletinului, apelați la poliție”, a declarat acesta.

Expertul atrage atenția că instituțiile și companiile nu pot colecta date în exces doar pentru că au posibilitatea tehnică de a le păstra în siguranță.

„Protecția datelor presupune o responsabilitate mai mare din partea celor care colectează”, a spus Bozianu.

Acesta dă exemplul unui magazin care solicită datele din buletin atunci când cumpărătorul procură un televizor și i se spune că informațiile sunt necesare pentru certificatul de garanție. În opinia expertului, trebuie verificat dacă aceste date sunt într-adevăr necesare.

„TalonuI de garanție se emite pe persoana fizică? Persoana fizică e în garanție sau televizorul?”, a exemplificat Bozianu.

Amenzi de până la două milioane de lei

Noua legislație transpune în Republica Moldova principiile Regulamentului general privind protecția datelor din Uniunea Europeană, cunoscut drept GDPR. Una dintre principalele schimbări vizează sancțiunile, care pot ajunge, în cazul agenților economici, până la două milioane de lei sau până la 2% din venitul total realizat în anul precedent, fiind aplicată limita mai mare.

„Vorbim despre creșterea exponențială a sancțiunilor, până la 2 milioane de lei sau până la 2% din venitul total pe anul precedent în cazul agenților economici”, a explicat expertul.

Legea extinde și drepturile persoanelor. Pe lângă dreptul de acces la date, informare, opoziție și alte drepturi deja existente, apar dreptul la portabilitatea datelor și dreptul la restricționarea prelucrării acestora.

Ce facem dacă primim apeluri comerciale nedorite

Bozianu spune că o companie nu poate folosi automat datele unei persoane pentru a-i trimite oferte sau a o suna cu mesaje comerciale.

„În cazul în care eu nu am cerut nimănui să mă deranjeze, eu nu am nevoie de servicii și pe mine mă sună și îmi spune: nu doriți servicii de internet, nu doriți fitness, în toate aceste cazuri este o încălcare și noi avem dreptul să le cerem să șteargă datele”, a declarat expertul.

Persoanele care consideră că datele lor sunt prelucrate ilegal se pot adresa Centrului pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal și pot solicita verificarea situației.

Camerele video nu pot filma orice

O atenție specială trebuie acordată și camerelor de supraveghere. Potrivit expertului, acestea nu trebuie orientate spre proprietatea vecinilor, ferestrele locuințelor sau alte spații care nu sunt necesare pentru scopul declarat al supravegherii.

„Nu ai dreptul să filmezi în fereastra omului”, a spus Bozianu.

El susține că problema este una frecventă, inclusiv în blocurile de locuințe.

„Probabil că camerele video este produsul numărul 1 care încalcă dreptul la viața privată. Aceste mijloace nu pot filma spațiu public, dar ele filmează. Aceste camere nu pot înregistra audio, dar ele înregistrează”, a explicat expertul.

Dacă o persoană constată că o cameră îi afectează viața privată, poate solicita remedierea situației sau poate depune o plângere la autoritatea pentru protecția datelor.

Mai multe reguli de respectat pentru firme

Companiile care prelucrează volume mari de date sau informații care implică riscuri sporite pentru viața privată vor trebui, în anumite situații, să desemneze un responsabil cu protecția datelor.

De asemenea, în cazul unui incident de securitate, entitatea responsabilă va trebui să notifice autoritatea de protecție a datelor în cel mult 72 de ore.

Bozianu recomandă companiilor să înceapă printr-un audit al modului în care colectează și utilizează datele.

„Primul lucru, inventarierea procesurilor: trebuie să fac un audit de conformitate pe fluxuri. Doi, dacă este opozabil – desemnarea persoanei responsabile cu protecția datelor. Trei: trebuie să identificăm lacune și să venim cu măsuri de remediere”, a explicat expertul.

Noua legislație acordă și autorității de protecție a datelor atribuții mai largi de supraveghere și control, inclusiv posibilitatea de a solicita mandat judecătoresc pentru accesul în anumite spații unde sunt prelucrate date, atunci când accesul este împiedicat și există riscuri pentru drepturile fundamentale ale persoanelor.

Mai multe datlii aflati din interviul Realitatea.