Adunarea Populară a Găgăuziei s-a reunit într-o ședință extraordinară pe 10 iulie, după ce Curtea Constituțională a anulat mai multe atribuții ale administrației locale. Aleșii din regiune, după ce s-au adunat cu mare întârziere la ședință și au făcut mai multe schimburi de replici, au adoptat o declarație.

Adunarea Populară afirmă că respectă Constituția Republicii Moldova și recunoaște caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale, conform laf.md. În același timp, membrii autorității și-au exprimat dezacordul categoric față de constatările Curții și regretul profund față de restrângerea atribuțiilor autonomiei.

Conform lor, atribuția de a forma Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei a făcut parte din compromisul politic și juridic la care s-a ajuns în timpul adoptării legii cu privire la statutul special al regiunii.

Adunarea Populară a cerut Președintelui, Parlamentului și Guvernului Republicii Moldova să renunța politica de revizuire unilaterală a statutului Găgăuziei și să revină la dialogul direct cu administrația de la Comrat. De asemenea, s-a mai propus dezvoltarea comună a unui mecanism pentru implementarea competențelor autonomiei și consolidarea statutului său juridic special.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Înalta Curte decide joi dacă mai multe prevederi din legislația privind funcționarea autonomiei găgăuze sunt constituționale.

Magistrații au conexat două sesizări: pe cea depusă de Adunarea Populară, care contestă normele privind organizarea autorității electorale din autonomie, și pe cea a Ministerului Justiției, care cere verificarea rolului Adunării în constituirea organului electoral regional și în numirea conducerii structurilor teritoriale ale Poliției, SIS și Direcției justiție din Găgăuzia.

Regiunea se află în blocaj politic și a stabilit de mai multe ori data alegerilor legislativului local, însă hotărârea a fost anulată de instanță din cauza unor divergențe în legislația națională și cea găgăuză.

Valentin Gaidarji a cerut în această săptămână mai multe întrevederi cu administrația Republicii Moldova, inclusiv cu președinta Maia Sandu și speakerul Igor Grosu, dar și cu reprezentanți ai misiunilor diplomatice și ai organizațiilor internaționale care au reprezentanță în țara noastră. Președintele Parlamentului a refuzat, sugerând că funcționarul ar avea legături cu Ilan Șor.

VIDEO Speakerul: Administrația din Găgăuzia ascultă în continuare de sfaturile Moscovei

#Adunarea Populară #atributii #CC #decizie #declarație #Gagauzia

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.