Curs valutar
  • EUR
    19.9819
    0%
  • USD
    17.3213
    0%
  • RUB
    0.2071
    0%
  • RON
    3.8106
    0%
  • UAH
    0.3876
    0%

Toate știrile

16 august 2026

Nicolae Negru: Dodon, de la „kuliok” la banditism politic

16 Apr. 2021, 14:23
 // Categoria: Opinii // Autor:  Nicolae Negru
16 Apr. 2021, 14:23 // Opinii //  Nicolae Negru

Dodon a declarat că va boicota decizia Curții Constituționale, care a răspuns pozitiv la întrebarea președintei Maia Sandu dacă sunt sau nu întrunite condițiile de dizolvare a Parlamentului. Dar în loc să fie citat la Procuratura Generală pentru nesupunere și subminare a ordinii de stat, el a fost invitat la televiziunea publică „Moldova 1”, ca să-i cheme la răscoală pe cetățenii Republicii Moldova. (Nu e cumva și Televiziunea Publică întreținută de „părinții” lui Dodon?)

Fiind învins pe tabla de șah a politicii, dovedindu-se a fi un jucător submediocru, incapabil să anticipeze mai mult de două mutări, Dodon încearcă să folosească „ranga” boicotului, cramponându-se de putere prin mijloace ilegale, anticonstituționale. Ceea ce încearcă el să facă nu e politică, e banditism politic, scrie Nicolae Negru într-un editorial pentru Ziarul Național

Liderul socialiștilor compară cu nerușinare Curtea Constituțională de azi cu cea din 2019, iar pe Maia Sandu – cu Plahotniuc. „Sunt sigur că am asistat cu toții la încercările de uzurpare a puterii de către Maia Sandu folosind trei judecători ai Curții Constituționale în stilul unui oligarh fugar”, declară Dodon fariseic, asemeni lui Plahotniuc, care striga „noi suntem poporul”.

Nu Maia Sandu, ci Dodon este astăzi Plahotniucul și Șorul Republicii Moldova, „la pachet”, el încearcă să uzurpeze puterea de stat, prostind cetățenii la „Moldova 1”. Curtea Constituțională (CC) este o instituție credibilă, independentă și decizia ei nu are cum să fie pusă la îndoială nici de Consilul Europei, nici de Consiliul European sau Parlamentul European, nici de SUA. (Despre faptul că CC este o instituție independentă, care ia decizii în interesul cetățenilor Republicii Moldova, a scris nu demult Ambasadorul SUA Dereck J. Hogan.)

Dodon și PSRM sunt cei cu probleme de credibilitate. Finanțarea din Rusia, cu care se lăuda Dodon, sacoșele cu bani pe care le primea de la Plahotniuc, coaliția cu Partidul Șor, condus de personajul principal al raportului Kroll, partidul care a intrat prin fraudă în Parlament, mituind, cu permisiunea lui Plahotniuc, alegătorii, votarea unor legi care blochează relația Republicii Moldova cu FMI și UE, sunt dovezi că PSRM nu acționează în interesul Republicii Moldova, ci în favoarea unor interese obscure.

Dacă Dodon vrea atât de mult ca Republica Moldova să aibă un guvern cu împuterniciri depline, de ce nu au votat învestirea Guvernului Grosu? Fiindcă nu stabilitatea, nu lupta cu pandemia îl preocupă, ci controlul asupra Executivului. Are Rusia nevoie acum de un parlament și guvern pro-rus la Chișinău? Sau Plahotniuc și Șor nu vor să cheltuiască bani în plus pentru campania electorală?

Dodon amenință judecătorii Curții Constituționale, dar acțiunile liderului socialist cad sub incidența Codului Penal. El se joacă cu focul! De aceasta ar trebui să țină cont și deputații săi. Dacă nu azi, mâine-poimâine, când se va schimba procurorul general, ei vor fi trași la răspundere și vor plăti pentru că nu s-au conformat Curții Constituționale, ale cărei hotărâri „sunt definitive şi nu pot fi atacate” (art.140, al. 2).

La rândul său, Șor vrea să pună pe conștiința Maiei Sandu toți morții de pandemie, de acum înainte. Dar pe conștiința cui sunt morții de până acum, din cauza că Guvernul Chicu nu a încheiat contracte pentru procurarea vaccinurilor, iar majoritatatea parlamentară neoficială Dodon-Șor-Plahotniuc nici nu a alocat bani pentru achizițiile de vaccinuri? Nu pe conștiința lui Dodon, Șor și Plahotniuc (dacă am presupune că ei au conștiință)?

Republica Moldova e grav bolnavă, la limita supraviețuirii. Iar boala lungă, se știe, e moarte sigură. Dacă Dodon ar fi un om onest, nu bandit politic, sculă oligarhico-kremlineză, el ar anula starea de urgență și i-ar permite Maiei Sandu să dizolve Parlamentul. Fără alegeri anticipate, care, cel puțin, ne deschid calea unui nou început, nu avem cum ieși din impasul de azi.

Sigur, nu e cazul să ne îmbătăm cu apă rece. Dizolvarea Parlamentului e etapa cea mai ușoară. Etapa grea abia începe.

Realitatea Live

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
16 Aug. 2026, 20:37
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
16 Aug. 2026, 20:37 // Slider //  Ana Panaguța

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking