Jupiter, marea enigmă a astronomilor

Acum, astronomii au observat că aceasta se micșorează și devine mai circular, în comparație cu prima observare a sa în urmă cu 150 de ani.

Experții în științe planetare Michael Wong și Amy Simon au analizat date colectate de telescopul NASA de-a lungul unui deceniu, cu privire la vitezele vânturilor care formează Marea Pată Roșie. Acestea pot ajunge la peste șase sute de kilometri pe oră.

Agenția spațială NASA a anunțat recent că studiul realizat de cei doi cercetători sugerează că viteza vânturilor din banda exterioară a ciclonului crește, iar vânturile de aici înregistrează o creștere a vitezei de 8% între 2009 și 2020.

Dar regiunea interioară a petei a încetinit semnificativ.

„Când am văzut inițial rezultatele am întrebat dacă are vreo noimă. Nimeni nu a mai văzut așa ceva înainte”, afirmă Wong, cercetător la Universitatea Berkeley din California.

În momentul de față, pentru cercetători, Marea Pată Roșie este o enigmă.

„Pentru a înțelege cu adevărat Marea Pată Roșie, oamenii de știință trebuie să studieze sănătatea vortexului său și nu a norilor săi. Micșorarea norilor nu este un prevestitor al morții”, conform unui articol publicat de Astronomy.com în 2019.

Astronomii fac noi descoperiri importante. Telescopul Hubble a găsit noi galaxii

Telescopul Hubble a găsit șase galaxii din universul timpuriu. Această descoperire ridică mai multe întrebări decât pot fi elucidate.

Astronomii care folosesc telescopul spațial Hubble și matricea Atacama au găsit șase galaxii noi. Acestea se află la aproximativ trei miliarde de ani, după Big Bang. Ele erau neobișnuit de ”moarte”, adică rămân fără hidrogen care este necesar formării stelelor.

Echipa de astronomi a găsit galaxiile cu ajutorul lentilelor gravitaționale puternice. Au folosit grupuri de galaxii pentru a mări lumina din universul timpuriu. Telescopul a identificat unde s-au format stelele în trecut. În același timp, ALMA a detectat praful rece de hidrogen, pentru a arăta unde s-ar fi putut forma stelele.

Primarii din nordul țării au participat vineri, la Guvern, la prima rundă de consultări privind investițiile de care vor putea beneficia localitățile care aleg amalgamarea voluntară. Discuțiile au vizat modul în care vor fi acordate stimulentele financiare, pregătirea proiectelor și domeniile în care vor putea fi făcute investiții.

Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, și ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, le-au prezentat primarilor mecanismul prin care va fi acordat stimulentul destinat dezvoltării infrastructurii.

Acesta prevede 3.000 de lei pentru fiecare locuitor al localităților amalgamate. Banii vor fi gestionați de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale prin intermediul Agențiilor de Dezvoltare Regională, iar primele alocări sunt planificate pentru începutul anului 2027.

Primarii au discutat și despre proiectele care ar putea fi finanțate. Printre acestea se numără lucrări la drumurile locale, sisteme de alimentare cu apă și canalizare, iluminat public, eficiența energetică a clădirilor, dar și investiții în școli, instituții medicale, cultură, servicii sociale, gestionarea deșeurilor și amenajarea spațiilor publice.

Reprezentanții Guvernului le-au transmis primarilor că proiectele trebuie să pornească de la problemele reale ale oamenilor și să aducă beneficii cât mai multor locuitori. Autoritățile locale sunt îndemnate să discute cu cetățenii și să stabilească împreună prioritățile.

Alexei Buzua subliniat că pentru realizarea unor proiecte importante este nevoie de echipe bine pregătite în primării, proiecte bine elaborate și capacitate de cofinanțare și implementare.

„Unica noastră șansă să dezvoltăm localitățile noastre, să eliminăm inegalitățile, este să avem proiecte mari, iar proiectele mari vin acolo unde există capacități”, a declarat Buzu.

La rândul său, ministrul Vladimir Bolea a spus că investițiile vor fi orientate în special spre dezvoltarea drumurilor și extinderea sistemelor de apă și canalizare.

„Nu există sate importante și sate lipsite de importanță, toate sunt satele Republicii Moldova, în toate locuiesc cetățenii noștri”, a declarat ministrul.

Consultările vor continua și cu primarii din celelalte regiuni ale țării. Guvernul susține că întâlnirile vor permite autorităților locale să clarifice condițiile de finanțare și să pregătească din timp proiectele.

Pentru localitățile care aleg amalgamarea voluntară, Guvernul a anunțat un pachet de stimulente estimat la 6,5 miliarde de lei, care include sprijin pentru pregătirea procesului de amalgamare, dezvoltarea infrastructurii și consolidarea capacității administrative.