Comentariul lui Recean despre proiectul care va lăsa subiecții restricțiilor internaționale fără cetățenia R. Moldova

Premierul Dorin Recean a comentat miercuri seară, 17 aprilie curent, la emisiunea „Punctul pe AZi” de la TVR Moldova, proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 25/2016 privind aplicarea măsurilor restrictive internaționale. Potrivit autorilor, cetățenii moldoveni, care sunt subiecți ai restricțiilor internaționale, riscă să rămână fără cetățenia Republicii Moldova. Proiectul a fost votat de majoritatea parlamentară deținută de PAS în primă lectură la ședința din 13 aprilie 2024, Serviciul de Informații și Securitate (SIS) fiind împuternicit să analizeze oportunitatea retragerii cetățeniei și, după caz, să sesizeze Agenția Servicii Publice (ASP) în vederea inițierii procedurii de retragere a cetățeniei Republicii Moldova.

„Este un proiect de lege care urmează să fie analizat și vom lua o decizie finală despre cum va arată în ultima instanță”, a declarat Dorin Recean.

Întrebat dacă vizează personaje, cum ar fi fugarii Vlad Plahotniuc sau Ilan Șor, prim-ministrul a răspuns în următorul fel: „Obiectivul nostru este să curățăm sistemul de oameni corupți, să pedepsim corupția și să recupărăm banii”.

Unul dintre autorii proiectului, deputatul PAS Vasile Grădinaru, a explicat faptul că noile prevederi vin să clarifice atribuțiile instituțiilor și modul în care se procedează. „SIS, în temeiul acestui articol, este obligat să sesizeze ASP-ul cu privire la măsurile care trebuie întreprinse în sensul inițierii procedurii de retragere a cetățeniei”.

„Dumneavoastră știți foarte bine că în aceste zile, sute de cetățeni pleacă în Federația Rusă, cărăuși, și aduc în Republica Moldov resurse financiare în valută pentru a finanța acțiuni subversive împotriva Republici Moldova. Acestea sunt infracțiuni care pot sta la baza retragerii cetățeniei sau ridicării cetățeniei unui cetățean al Republici Moldova. Și, da, eu cred că la acei cetățenii care lucrează împotriva intereselor Republicii Moldova și în interesul unui stat străin este cea mai mică sancțiune care poate fi oferită – retragerea cetățeniei”, a declarat deputatul răspunzând la întrebarea colegei sale, Marina Tauber.

De asemenea, autorii au propus includerea Serviciului Fiscal de Stat și ASP în lista autorităților în adresa căror SIS va remite ordinul despre aprobarea sau modificarea listei persoanelor asociate subiecților restricțiilor internaționale. O altă prevedere din proiectul de lege se referă la acordarea de competențe suplimentare pentru Serviciul de Informații și Securitate, care, cu suportul informațional al Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, va elabora și aproba lista persoanelor juridice în privința cărora există informații documentate că acestea se află sub controlul unui subiect al restricțiilor sau au ca beneficiar efectiv un subiect al restricțiilor.

„În subsidiar, pe parcursul perioadei în care s-a pus în aplicare legea menționată, s-a constatat că este necesar de lărgit componența Consiliului interinstituțional de supervizare, prin includerea în cadrul acestuia a guvernatorului Băncii Naționale a Moldovei – după exemplul României – dar și de concretizat și atribuțiile Consiliului interinstituțional de supervizare specificate la art.11, alin. (5) din Legea nr.25/2016 în partea ce vizează alinierea la deciziile unilaterale ale altor state prin care se stabilesc măsuri restrictive internaționale privind blocarea fondurilor sau a resurselor economice sau aplicarea unor restricții la import, export, tranzit, servicii, de transport sau comunicații pentru anumiți subiecți ai restricțiilor sau pentru anumite categorii de bunuri, cu excepția cazurilor particulare”, a mai spus Vasile Grădinaru.

Proiectul de lege urmează a fi examinat de Parlament și în lectura a doua.

Amintim că, cu o lună mai devreme, Partidul Național Moldovenesc (PNM) a solicitat președintei Republicii Moldova examinarea posibilității retragerii cetățeniei Republicii Moldova pentru Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor, după modelul asemănător cazului liderului Partidului Regiunilor din Republica Moldova, Alexandr Kalinin, politicianul care a susținut deschis invazia Rusiei în Ucraina, de la începutul războiului, și, din cauza asta, a rămas fără cetățenia Republicii Moldova. Atunci, Președinția a refuzat, invocând „necesitatea unei solicitări din partea ASP și SIS”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#retragerea cetăţeniei #Dorin Recean #cetatenia Republicii Moldova #proiect de lege #pașaport

Nikolai Peskov, fiul purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, cunoscut și sub numele de Nikolai Choulz, se află din nou în centrul unui scandal mediatic. Potrivit publicației ruse independente Metla, în perioada în care susținea că se afla pe front ca voluntar în cadrul companiei militare private „Wagner”, Peskov junior se afla de fapt într-o vacanță de lux în Maldive.

Informațiile au fost obținute din datele serviciului de frontieră, care arată că, la 31 ianuarie 2023, Nikolai Peskov a părăsit Rusia și a zburat spre Maldive, unde a rămas aproximativ trei săptămâni. În septembrie același an, el a revenit în această destinație exotică, iar în alte perioade a fost surprins și în Turcia și Emiratele Arabe Unite.

Descoperirile ridică serioase semne de întrebare asupra declarațiilor sale din 2023, când afirma că a luptat aproape șase luni în rândurile „Wagner” și că a fost decorat cu medalia „Pentru curaj”.

Publicația Metla notează că dezvăluirile recente pun sub semnul întrebării autenticitatea acestor afirmații, mai ales în contextul imaginii publice construite de Kremlin despre „patriotismul” tinerilor oficialilor ruși.

Anterior, mass-media și organizațiile anticorupție au raportat despre proprietățile imobiliare aparținând copiilor lui Dmitri Peskov. Nikolai deține un apartament pe strada Bolșaya Dorogomilovskaya din Moscova, iar în martie 2024 a devenit proprietarul unei case în satul de vile DSK „Bakovka” din Odintsovo.

Fiica lui Dmitri Peskov, Elizaveta, a fost la rândul ei vizată de anchete privind averea familiei. Ea a deținut 25% din compania franceză Sirius, pe numele căreia era înregistrat un apartament de 180 de metri pătrați în Paris, evaluat la 1,77 milioane de euro. Fondul de Luptă împotriva Corupției (FBK) a acuzat familia Peskov că veniturile oficiale nu justifică asemenea achiziții.

Dmitri Peskov a negat însă acuzațiile, afirmând că fiica sa „trăia foarte sărac în Paris și nu a fost niciodată o persoană bogată.”

În 2022, Elizaveta Peskova a fost inclusă pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene și Statelor Unite. Ca reacție, ea a numit restricțiile „nedrepte” și a declarat că „îi place să călătorească”.