Președintele Platformei DA, Dinu Plîngău, are un spectru larg de emoții pe care le simte în raport cu situația creată în orașul Căușeni, în urma alegerilor locale generale, în special, după ședința Comisiei Electorale Centrale (CEC) din 20 noiembrie curent. „Incredibil, din declarațiile celor de la Comisia Electorală: „Domnul Donțu poate candida la funcția de primar, dar nu poate fi primar”. Domnul Donțu, potrivit celor de la Comisia Electorală, poate să mai candideze o dată, dacă alegerile din Căușeni nu vor fi validate. Nu e clar ce se întâmplă, dacă câștigă domnul Donțu deja cu 90%, în cazul unor alegeri repetate. Țara de nebuni. O tunat și i-o adunat. Așteptăm ca CEC să-și repare propria crimă împotriva democrației, în baza contestației depuse”, a comentat politicianul pe pagina sa de Facebook.

Dinu Plîngău a reiterat că, în paralel, pregătește mai multe plângeri penale pe numele tuturor făptașilor și „vă asigur, cineva va trebuie să răspundă penal”.

„Mâine, dacă nu avem semnale că crima împotriva democrației nu va fi oprită de către Comisia Electorală Centrală, depunem plângerile la procuratură și începem procesul de colectare a semnăturilor din partea tuturor primarilor, indiferent de culoarea politică, în susținerea primarului orașului Căușeni”.

Totodată, politicianul a primis că va fi convocat Consiliul Național Politic al Platformei DA, unde se va discuta organizarea unui protest, la care vor fi invitate toate partidele pro-europene, care pledează pentru stat de drept și democrație veritabilă.

Amintim că orașul Căușeni a rămas fără primar, după ce Consiliul electoral din regiune a decis să invalideze mandatul de edil al lui Anatolie Donțu, candidatul Platformei „DA”, care a câștigat localele din 5 noiembrie 2023, din primul tur. Donțu a luat peste 76% din sufragii. Localnicii sunt nemulțumiți și vor să se răscoale. Echipa Platforma DA s-a arătat decisă să lupte pentru mandat.

La ședința CEC de luni, președinta CEC, Angela Caraman, a anunțat că a solicitat colegilor de la Căușeni să transmită hotărârea motivată despre care cunoaște că au stat deciziile instanțelor de judecată care au menținut actul de constatare emis de Autoritatea Națională de Integritate. Conform actului ANI, Anatolie Donțu a fost decăzut din dreptul de a exercita o funcție publică, inclusiv de mandat pe o perioadă de trei ani din data rămânerii definitive a actului de constatare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Căușeni #Dinu Plingau #Platforma DA #primar

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.