Curs valutar
  • EUR
    19.9863
    0%
  • USD
    17.0881
    0%
  • RUB
    0.2050
    0%
  • RON
    3.8050
    0%
  • UAH
    0.3831
    0%

Toate știrile

23 august 2026

Dinu Plîngău se arată scos din minți de CEC privind Căușeni! Pe lângă plângeri la Procuratură, amenință cu protest

20 Nov. 2023, 17:29
 // Categoria: Alegeri // Autor:  Elena Putregai
20 Nov. 2023, 17:29 // Alegeri //  Elena Putregai

Președintele Platformei DA, Dinu Plîngău, are un spectru larg de emoții pe care le simte în raport cu situația creată în orașul Căușeni, în urma alegerilor locale generale, în special, după ședința Comisiei Electorale Centrale (CEC) din 20 noiembrie curent. „Incredibil, din declarațiile celor de la Comisia Electorală: „Domnul Donțu poate candida la funcția de primar, dar nu poate fi primar”. Domnul Donțu, potrivit celor de la Comisia Electorală, poate să mai candideze o dată, dacă alegerile din Căușeni nu vor fi validate. Nu e clar ce se întâmplă, dacă câștigă domnul Donțu deja cu 90%, în cazul unor alegeri repetate. Țara de nebuni. O tunat și i-o adunat. Așteptăm ca CEC să-și repare propria crimă împotriva democrației, în baza contestației depuse”, a comentat politicianul pe pagina sa de Facebook.

Dinu Plîngău a reiterat că, în paralel, pregătește mai multe plângeri penale pe numele tuturor făptașilor și „vă asigur, cineva va trebuie să răspundă penal”.

„Mâine, dacă nu avem semnale că crima împotriva democrației nu va fi oprită de către Comisia Electorală Centrală, depunem plângerile la procuratură și începem procesul de colectare a semnăturilor din partea tuturor primarilor, indiferent de culoarea politică, în susținerea primarului orașului Căușeni”.

Totodată, politicianul a primis că va fi convocat Consiliul Național Politic al Platformei DA, unde se va discuta organizarea unui protest, la care vor fi invitate toate partidele pro-europene, care pledează pentru stat de drept și democrație veritabilă.

Amintim că orașul Căușeni a rămas fără primar, după ce Consiliul electoral din regiune a decis să invalideze mandatul de edil al lui Anatolie Donțu, candidatul Platformei „DA”, care a câștigat localele din 5 noiembrie 2023, din primul tur. Donțu a luat peste 76% din sufragii. Localnicii sunt nemulțumiți și vor să se răscoale. Echipa Platforma DA s-a arătat decisă să lupte pentru mandat.

La ședința CEC de luni, președinta CEC, Angela Caraman, a anunțat că a solicitat colegilor de la Căușeni să transmită hotărârea motivată despre care cunoaște că au stat deciziile instanțelor de judecată care au menținut actul de constatare emis de Autoritatea Națională de Integritate. Conform actului ANI, Anatolie Donțu a fost decăzut din dreptul de a exercita o funcție publică, inclusiv de mandat pe o perioadă de trei ani din data rămânerii definitive a actului de constatare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

23 Aug. 2026, 15:54
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
23 Aug. 2026, 15:54 // Slider //  Ana Panaguța

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!