Aproape 200 de mii de oameni au murit pe timpul foametei organizate de regimul sovietic în anii 1946-1947, în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. Documentele de arhivă și mărturiile supraviețuitorilor sugerează însă că această cifră nu reflectă pe deplin realitatea cruntă, numărul victimelor depășind cu mult statistica oficială.

Foametea postbelică din RSS Moldovenească reprezintă cea mai dureroasă perioadă din istoria contemporană a statului, depășind chiar și deportările în masă prin numărul de vieți pierdute pe timp de pace. Numeroase documente de arhivă menționează rolul decisiv al factorului politic în declanșarea unei catastrofe sociale și a dezastrului umanitar care a succedat.

În vara anului 1946, seceta a atins un nivel extrem, după câțiva ani puțin ploioși și ierni aproape lipsite de zăpadă. În ciuda acestor condiții climaterice nefavorabile, autoritățile au impus agricultorilor cote obligatorii la cereale, atât pentru acel an, cât și pentru 1947. Pe lângă cereale, oamenii au fost constrânși să predea statului cartofi, carne, lapte, lână, floarea soarelui.

Operațiunea de colectare era coordonată de Partidul Comunist și de structurile statului. La nivel local, responsabilitatea revenea președinților sovietelor sătești, activiștilor. Surse oficiale justificau aceste acțiuni prin necesitatea de a construi rezerve strategice de cereale, considerate esențiale pentru întărirea poziției Uniunii Sovietice pe plan internațional.

Autoritățile locale au decis ca alimentele gestionate de stat să fie acordate populației în funcție de categoria socială în care se încadrau. Angajații statului, copiii, studenții, militarii și alte grupuri sociale primeau cartele care le permiteau să cumpere pâine, produse alimentare și alte necesități. Așa, o parte dintre locuitorii orașelor au reușit, într-o anumită măsură, să facă fața noii realități. În timp ce populația din sate, practic lipsită de acces la acest ajutor, a fost nevoită să se descurce de sine stătător.

Penuria de furaje a impus oamenii să-și sacrifice vitele. Criza alimentară era atât de gravă încât mulți elevi au abandonat școală. Au fost încercări și de trecere ilegală a graniței spre România, în speranță de a scăpa de foamete.

În acea perioadă, s-a înregistrat o creștere alarmantă a jafurilor și crimelor. Se furau mai des animalele, dar și alimentele din depozite, cantine, precum și cartele pentru pâine.

Au fost raportate și cazuri de canibalism, victime devenind cel mai des copiii.

Pentru a sprijini persoanele aflate într-o stare de epuizare extremă, autoritățile au oferit împrumuturi de cereale, au deschis cantine publice și centre pentru îngrijire medicală. Cu toate acestea, intervențiile statului nu au reușit să schimbe semnificativ condițiile celor afectați.

Există opinii că foametea a fost folosită ca un instrument de intimidare a populației. Lipsiți de hrană, oameni nu mai aveau forță să gândească critic și să se opună autorităților. Această strategie urmărea să înăbușe orice tip de manifestare.

Specialiștii consideră că foametea a lăsat răni profunde atât în trupurile, cât și în memoria colectivă a moldovenilor. În urma represiunilor a fost pierdută cultura materială și spirituală a populației. Din acest motiv, este o datorie morală a societății din Republica Moldova de a păstra vie amintirea acelor tragedii.

Subiectul înfometării ani buni a fost un subiect „tabuˮ în istoriografia sovietică, până la sfârșitul anilor 1980 – începutul anilor 1990. Politica „perestroikaˮ, inițiată de ultimul lider al Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov, a deschis dezbateri publice aprinse pe teme interzise ale trecutului, implicit despre foametea din RSSM. Deschiderea arhivelor a facilitat semnificativ cercetarea istorică și a contribuit la cunoașterea evenimentelor foametei postbelice în Moldova Sovietică.

Ziua comemorării victimelor foametei din 1946-1947 este marcată pe teritoriul Republicii Moldova în cea de-a treia sâmbătă a lunii aprilie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Timp de două luni, Agenția IPN va prezenta evenimentele care au scris istoria contemporană a Republicii Moldova. Deveniți parte a campaniei și împărtășiți materialele IPN „Evenimente care scriu istorie” cu prietenii, colegii și rudele.

Evenimente care scriu istorie – Campanie a Agenției de presă IPN

#Basarabia #campanie #evenimente care scriu istorie #foamete #IPN

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner sunt așteptați să viziteze Moscova și apoi Kievul duminică, 6 septembrie, în cadrul unor demersuri diplomatice menite să identifice soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, scrie mediafax.ro.

„Astăzi s-a stabilit clar că emisarii americani vor fi în Ucraina în zilele următoare și, de asemenea, în Rusia. Avem detaliile din partea echipei președintelui SUA. Am discutat astăzi că Steve Witkoff și Jared Kushner vor vizita Moscova și apoi, duminică, Kievul”, a declarat Zelenski, pe rețelele de socializare.

Președintele ucrainean a spus că autoritățile de la Kiev se pregătesc pentru vizita delegației americane și că a avut loc o reuniune cu echipa diplomatică ucraineană care lucrează cu Statele Unite ale Americii.

„La fel cum am făcut și în timpul vizitelor diplomatice americane anterioare, vom asigura funcționarea normală a spațiului aerian rusesc, astfel încât negociatorii să poată ajunge în siguranță”, a afirmat Zelenski.

Zelenski cere Rusiei să oprească atacurile aeriene

Liderul ucrainean a subliniat că măsurile de siguranță nu sunt luate pentru Rusia, ci pentru reprezentanții americani care participă la negocieri.

„Avem grijă de ei, nu de Rusia”, a spus Zelenski.

El a precizat că Ucraina nu va efectua lovituri aeriene împotriva Rusiei în perioada necesară vizitei și a cerut Moscovei să adopte aceeași poziție.

„Nu vor exista lovituri aeriene din partea noastră, iar Rusia trebuie să facă același lucru, asigurându-se că nu vor exista lovituri aeriene din partea sa pentru perioada necesară desfășurării acestor discuții și rezolvării problemelor logistice legate de această vizită americană”, a declarat președintele ucrainean.

Solicitarea vine în timp ce Rusia și Ucraina continuă să efectueze atacuri aeriene, inclusiv asupra unor zone aflate în interiorul teritoriului celeilalte țări. Vineri, un atac cu dronă rusesc a lovit sediul Serviciului de Securitate al Ucrainei din centrul Kievului.

„Trebuie să căutăm opțiuni reale pentru a pune capăt războiului”

Zelenski a declarat că obiectivul Kievului este ca vizita și negocierile cu partea americană să fie „cât mai constructive și substanțiale posibil”.

„Trebuie să căutăm opțiuni reale pentru a duce acest război spre sfârșit. Vom vedea ce propuneri aduc Steve și Jared și ce li se va spune la Moscova ca răspuns”, a spus Zelenski.