Curs valutar
  • EUR
    21.5040
    -0.0939%
  • USD
    17.6965
    0.0458%
  • RUB
    0.2471
    0.8499%
  • RON
    4.3712
    -0.032%
  • UAH
    0.6549
    0.3817%

Gheorghe Malic: Niciun scop nobil nu justifică toate mijloacele, în caz contrar, lucrurile prin nimic nu se deosebesc

01 Iun. 2021, 14:48
 // Categoria: Opinii // Autor:  Gheorghe Malic
01 Iun. 2021, 14:48 // Opinii //  Gheorghe Malic

Si din nou, doar reflecții juridice, nici un pic de politică sau alte interese, decât pur juridice, cu privire la Securitatea juridică, ca și principiu fundamental în statul de drept, care impune, printre altele și axioma că un act juridic consumat nu mai poate fi anulat, inclusiv și cu efect pentru viitor, simplu pentru că el este consumat, pentru că odată ce „săgeata a fost lansată”, nu mai poate fi întoarsă la poziția ințială și nu mai poate evita producerea consecințelor ce inevitabil se vor produce!!! Altfel spus, nu putem anula nici teoria cauzalității, decât putem preveni sau repara anumite consecințe, însă nu putem întoarce lucrurile la poziția inițială, cu anularea consecințelor deja survenite, cu ignorarea schimbărilor de timp și spațiu, chiar și dacă nu ne place sau chiar și dacă se produc acte juridice criminale. De fapt, nici legea nu poate prevedea pasibilitatea anulării, fie si cu efect pentru viitor a unor acte juridice consumate momental, fie legale, fie și din start ilegale. Or, simplu de tot, prin definiție, nu poți sa anulezi chiar nici o infracțiune comisă…

Da, o persoana poate fi destituită dintr-o anumită funcție, oricare ar fi ea, fie măturator, fie președinte, inclusiv, dacă prevede legea, și în condițiile în care a fost desemnată ilegal, însă nu se anulează actul juridic prin care a fost desemnat, ci se emite un nou act de eliberare din funcţia respectivă, ca fiind o persoană, care a fost desemnată ilegal în această funcție. Cu atât mai mult că persoana concretă deja a îndeplinit anumite atribuții de serviciu și a produs careva consecințe, inclusiv juridice, care au fost adoptate nu atât de persoana vizată, cât din funcția pe care o deținea persoana vizată.

De fapt, un act administrativ individual, prin care o persoana a fost desemnată într-o funcție publică, prin sine, în mod direct nu este un act juridic cu efect continuu sau prelungit, fiind un act de o ”singura acțiune”, un act momentan, care durează puțin timp, care este temporar, trecător, și care se consuma odată cu adoptarea sa. Ulterior acest act juridic momentan, nu mai poate produce efecte juridice în continuare, deoarece el se transformă prin nașterea unor raporturi juridice sinestătătoare, așa că prin definiție, nu poate fi revocat un astfel de act juridic momentan, nici cu efect pentru viitor, pentru că odată fiind consumat, fiind deja trecut, el direct și nemijlocit, deja nu mai produce și nici nu poate produce efecte juridice pentru viitor.

Aici putem doar vorbi ca și în poveste, ”a fost odată, ca nici odată”, un om care sa născut și care deja a murit, deja nu se mai poate anula nici nașterea, nici viața, nici moartea sa, pentru că toate s-au consumat, dar iată averea lui, dar iată copii lui, iată operele și lucrările lui, fiind produse anume de omul concret, nu mai pot fi anulate, pentru că este vorba de alt ceva și de alte acte sau lucrări, ele pot fi veșnice. Așa că să nu se confunde actele juridice de desemnare în funcție cu actele produse de funcția respectivă, pe când deținătorul ei era persoana concretă.

Să nu se confunde actul juridic de desemnare, ca și act juridic consumat, cu statutul juridic de aflare într-o anumită funcție. Iată statutul juridic, de aflare într-o anumită funcție, nu este un act juridic consumat, momentan sau de o ”singura acțiune”, cu raporturile juridice provocate de acest act juridic temporar sau trecător, cu statut continuu, fie că pe o perioadă nedeterminată, fie dacă este vorba de președinți şi vicepreședinți ai judecătoriilor şi ai curților de apel, care sunt numiţi în funcţie pe un termen de 4 ani. Iată acest termen de 4 ani, poate fi oprit cu efect pentru viitor, însă iarăși doar în condițiile legii și nu sub aspectul art. 146 alin. (1) lit.c) și lit. e) din Codul administrativ.

Cu titlu de principiu, să ne imaginăm ipotetic, că ar fi pasibilă anularea, fie și cu efect pentru viitor, a unui act administrativ individual, prin care o persoana a fost desemnată într-o funcție publică, datorită faptului că nu ar fi fost respectate cerințele legale la desemnarea acesteia în funcție. De aici rezultă că actul juridic nou, de abrogare a celui primar, prin consecință, imperativ și irevocabil constată faptul nerespectării cerințelor legale la desemnarea acestei persoane în funcție, implicit caracterul ilicit al actului inițial, care totuși a produs efecte juridice. Respectiv, dacă se constată caracterul ilegal al actului juridic inițial, atunci care ar fi rezonul de al abroga ”doar cu efect pentru viitor”? Doar în trecut el tot era ilegal, așa că nu este nici o logică în încercarea de a ”repara” problema astfel ”doar pentru viitor”.

 

Da, potrivit art. 146 alin. (1) lit.c) și lit. e) din Codul administrativ un act administrativ individual legal favorabil poate fi revocat în tot sau în parte cu efect pentru viitor, însa aceasta lege nu se refera la acte juridice consumate, care au durat temporar doar un moment sau puțin timp, și care s-au consumat odată cu adoptarea și punerea în executare, adică odată cu numirea în anumite funcții, odată cu inaugurarea sau intrarea în acea funcție și începerea mandatului de funcție. Această normă nu are tangență cu actele juridice temporare, după ce ele devin acte juridice deja consumate, ci expres și îngust, se refera doar la actele administrative individuale, ce se consumă periodic, ”de acordare periodică a prestațiilor materiale sau bănești”. Aceasta și este o excepție de la regula imposibilității anulării actului juridic consumat, fiind vorba de acte juridice complexe, sau generale, care ca excepție, se consumă parțial și periodic, ceea ce rezultă din esența sa, dar și din alin. (5) art. 146 din Codul administrativ, conform cărora, prevederile alin. (1) lit. c), d) și e) din prezentul articol nu se aplică dacă nu sunt întrunite condițiile din art. 147, atât și din art. 147 din Codul administrativ, care se refera expres și îngust, doar la actele administrative individuale ”de acordare periodică a prestațiilor materiale sau bănești”. Și aici este și firesc, că dacă unei persoane i sa emis un act administrativ individual de acordare (pe o perioadă nelimitată) periodică a prestațiilor materiale sau bănești, să zicem o pensie de invaliditate, acest act nu este consumat în întregime, el se consumă pe perioade, și astfel fiind pasibil a fi revocat, în tot sau în parte cu efect pentru viitor, astfel actul nou, de anulare, oprește posibilitatea acordării periodice, pe viitor, ca și acte juridice viitoare a prestațiilor materiale sau bănești, însă nu anulează la propriu prestațiile materiale sau bănești, deja acordate în trecut, adică deja consumate.

Așa că să nu să se confunde alte anumite principii de drept, mai profunde, inclusiv că actul juridic consumat, deja nu mai produce efecte juridice pe viitor, el a fost consumat ca și act, fiind transformat într-o stare, sau situație juridică, într-un mandat, și pe viitor produce careva efecte juridice nu propriu actul juridic de numire a persoanei cutare în cutare funcție, ci situația juridică, sau mandatul, că persoana cutare deține funcția cutare. Astfel efectele juridice în continuare, se produc deja prin mandatul deținut și actele juridice ale funcției cutare, care este îndelungată, titular fiind această persoană.

De ce un act juridic consumat nu mai poate fi contestat și nu mai poate fi anulat ca atare? În primul rând, deoarece un astfel de act are caracter momentan, de o ”singura acțiune”, el durează, în timp și în spațiu, temporar doar un moment sau puțin timp, și se consumă (moare) odată cu adoptarea și punerea în executare și executarea proprie definitivă a lui. În al doilea, între actul de desemnare și starea ulterioară, mai exista un sir de acte juridice consecutive, inclusiv actul de punere în executare (inaugurarea sau intrare în funcție), prin începerea acțiunii mandatului respectiv și prin toate actele ulterioare adoptate de funcția deținută, care nu pot fi și nici nu au fost anulate. De altfel, anume mandatul respectiv în care a intrat persoana, care și act și statut juridic, este de o anumită durată, și poate fi oprit/revocat/suspendat prin destituirea din funcție, însă nu prin anularea numirii sau alegerilor consumate.

Toate acestea și sub aspectul proporționalității, pe de o parte, a intereselor individuale dar si comune, așa cum securitatea juridică în ansamblu, ca și principiu fundamental în statul de drept, pe de alta interesele generale ale justiției etc.

Toate acestea pentru că în virtutea principiului securității juridice generale, inclusiv reținut în mai multe Hotărâri ale Curții Constituționale, că principiul preeminenței dreptului, caracteristic unui stat de drept, consacrat de art. 1 alin. (3) din Constituţie, impune obligaţia respectării legii (actului juridic consumat-n.m.), inclusiv de către cel care a edictat-o, or o procedură de anulare a unor acte consumate nu este şi nici nu poate fi prevăzută, deoarece ar distorsiona ordinea juridică şi ar compromite autoritatea legislativă a statului, ar afecta securitatea raporturilor juridice şi chiar securitatea naţională, dacă s-ar admite posibilitatea revenirii, după o perioadă de timp, la actele consumate, reieșind din interese politice sau personale de moment. Sub acest aspect, dacă am admite posibilitatea ”anulării” actului juridic consumat, atunci hotărârea de anulare, ca exemplu, când după nașterea copilului, ”anulam” voința de a-l concepe și naștere.

Sub acest aspect, nu este pasibil a ”anula” așa acte juridice consumate, precum au fost ”alegerile din municipiul Chișinău”, tot așa cum și hotărârea CSM din 4 noiembrie 2019, privind ”reținerea, aducerea silită, percheziționarea și arestarea unui judecător.” Nu putea fi anulate hotărârile CSM, privind ”convocarea Adunării Generale a Judecătorilor”. Nu putea fi anulată Hotărârea Parlamentului, inclusiv prin ”retragere” parțială a Hotărârii anterioare a Parlamentului privind numirea unui judecător al Curții Constituționale. La fel cum nu putea fi modificat/anulat Decretul de acordare a unei distincții de stat. Tot așa cum nu pot fi anulate actele juridice de realizare ale așa zisei Marea Revoluție Socialistă din Octombrie, la fel cum actele juridice vădit criminale, ale Germaniei Naziste, inclusiv de declanșare a celui de al Doilea Război Mondial, de desemnare în funcții ale lui Goebbels și alții, care poartă caracter vădit infracțional. De fapt, a fost o încercare de desfășurare a unui ”proces judiciar” în SUA contra așa zisei Marea Revoluție Socialistă din Octombrie, pentru a constata că aceasta a fost un act juridic ilegal și nenatural.

Morala: Orice rău trebuie oprit prin metode legale pentru că nici un ”scop nobil, nu justifică toate mijloacele”, în caz contrar, lucrurile prin nimic nu se deosebesc.

Realitatea Live

Ședința Comisiei Electorale Centrale, din 14 iunie 2021
Secțiile de vot în diasporă: Curtea de Apel a reluat procesul de judecată
Ședința Consiliului de Integritate, din 14 iunie 2021
Un nou protest în fața Guvernului de la Chișinău
Centrul pentru Jurnalism Independent lansează primul raport de monitorizare a presei audiovizuale în campania electorală
O nouă ședință la Curtea de Apel Chișinău cu privire la numărul secțiilor de votare deschise în străinătate
Protest organizat de Alianța pentru Unirea Românilor la Ministerul Afacerilor Interne
Ședința operativă a serviciilor Primăriei Chișinău, din 14 iunie 2021
Evenimentul de comemorare a 80 de ani de la primul val de deportări (13 iunie 1941)
14 Iun. 2021, 17:54
 // Categoria: Politica // Autor:  Petru Beregoi
14 Iun. 2021, 17:54 // Politica //  Petru Beregoi

Președintele Comisiei Electorale Centrale (CEC), Dorin Cimil, a expediat un demers către Procuratura din municipiul Bălți, pentru a se expune asupra donațiilor primite de Partidul „Nostru” în perioada 2015-2016, după ce, în adresa CEC a parvenit o solicitare în acest sens de la o asociație.

Șefa, Direcţiei comunicare, relaţii publice şi mass-media a Comisiei Electorale Centrale, Rodica Sîrbu, a declarat pentru Realitatea.md că, solicitarea președintelui Comisiei a fost făcută către Procuratura din Bălți, după ce președinta Asociației pentru Drepturile Omului „Lex XXI”, Diana Grosu, a cerut asemenea informații de la CEC.

Mai exact, Diana Grosu a solicitat informații de la CEC despre finanțarea campaniei electorale a Partidului „Nostru” în cadrul alegerilor locale generale din 14 iunie 2015, precum și a candidatului, Dumitru Ciubașenco, la alegerile prezidențiale din 30 octombrie 2016.

„În adresa CEC a parvenit o sesizare din partea unei asociații cu privire la finanțarea campaniei electorale a Partidului „Nostru” în cadrul alegerilor din 2015 și 2016. Conform prevederilor legale, președintele CEC a remis acest demers spre examinare, conform competențelor și anume Procuraturii municipiului Bălți”, a spus Sîrbu.

Ținînd cont de faptul că, toată corespondența dintre CEC și alte instituții este semnată de președintele Comisiei, din acest considerent demersul dat către Procuratura din Bălți a fost semnat de către Dorin Cimil, a precizat Rodica Sîrbu.

 
Ziua mondială a donatorului de sânge: Împreună suntem eroi!
Ziua mondială a donatorului de sânge: Împreună suntem eroi!
Ooops… Un parașutist a aterizat pe un teren de fotbal, în Polonia
Ooops… Un parașutist a aterizat pe un teren de fotbal, în Polonia
Ultimele aplauze pentru interpretul Iurie Sadovnic
Ultimele aplauze pentru interpretul Iurie Sadovnic
Exerciții demonstrative de luptă corp la corp, la Armata Națională
Exerciții demonstrative de luptă corp la corp, la Armata Națională
Patru turnuri de răcire din Marea Britanie, puse la pământ
Patru turnuri de răcire din Marea Britanie, puse la pământ
Veneția: proteste față de revenirea vaselor de croazieră în lagună
Veneția: proteste față de revenirea vaselor de croazieră în lagună
Protestul Die-in/Умирание, la Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului
Protestul Die-in/Умирание, la Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului
Concurs de desene, lansat de Ministerul Justiției
Concurs de desene, lansat de Ministerul Justiției
Activități pentru copii, la Școala Securității a IGSU
Activități pentru copii, la Școala Securității a IGSU