Guvernul a alocat 60 de milioane de lei din Fondul de rezervă către Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale pentru procurarea vaccinului anti-COVID-19. Potrivit Executivului, mijloacele financiare vor permite achiziționarea a circa 330 mii doze de vaccin, ceea ce constituie o pătrime din necesarul de 1.386.115 doze.

Decizia de a distribui mijloace din Fondul de rezervă al Guvernului pentru procurarea parțială a necesarului de doze de vaccin anti-COVID a fost aprobată întrucât alocațiile în bugetul Ministerului Sănătății sunt insuficiente pentru scopul dat. „Ieri în cadrul ședinței Biroului Permanent al Parlamentului am făcut un apel către deputați să permită Guvernului derogarea de la Legea privind achizițiile publice, în așa fel încât să putem ieși la negocieri directe cu producătorii, în ideea economisirii timpului. Dacă să mergem pe buchia Legii privind achizițiile publice, ar urma să pierdem cel puțin o lună pentru formalitățile specifice tenderelor anunțate pentru achiziții din fondurile publice, în speranța că negocierile directe cu producătorii vor permite identificarea loturilor disponibile pentru achiziție”, a precizat prim-ministrul interimar Aureliu Ciocoi.

Conform estimărilor efectuate de către Agenția Națională pentru Sănătate Publică, pentru atingerea țintei de 70% din populație vaccinată sunt necesare 4.851.403 doze. Luând în considerație, că 1.386.115 doze (pentru 20% populație) vor fi obținute gratuit prin intermediul platformei COVAX, 2.079.173 doze (pentru 30% populație) vor fi necesare de procurat la preț preferențial, restul 1.386.115 doze (pentru 20% populație) necesită a fi procurate la modul direct, de la producător.

Menționăm că la 4 martie, Republica Moldova a recepționat 14.400 doze de vaccin AstraZeneca livrate în cadrul mecanismului COVAX, iar anterior a recepționat alte 21.600 doze de vaccin AstraZeneca, ca ajutor umanitar din România, ceea ce a permis demararea procesului de vaccinare în țară.

Până în prezent, 8.116 de cadre medicale au fost vaccinate.

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.