Cancelarul german Angela Merkel și președintele rus Vladimir Putin sunt mulțumiți de stadiul construcției gazoductului Nord Stream 2, a cărui finalizare este iminentă odată cu acordul americano-german prin care SUA renunță la opoziția în practică privind proiectul energetic, în schimbul angajamentului Germaniei de a preveni și sancționa orice încercare din partea Rusiei de a utiliza gazoductul sau energia în general pentru a-și constrânge și pedepsi vecinii și adversarii, informează Kremlinul.

„Liderii (Vladimir Putin și Angela Merkel – n.r.) sunt mulțumiți de finalizarea iminentă a gazoductului Nord Stream 2. Președintele rus a evidențiat angajamentul constant al părții germane față de acest proiect, care este de natură pur comercială și are ca scop consolidarea securității energetice a Germaniei și a Uniunii Europene. Merkel l-a informat pe Putin despre discuția cu președintele SUA, Joseph Biden, la Washington, privind evoluțiile pe marginea proiectului de gazoduct. Vladimir Putin a făcut propriile comentarii pe această temă”, se precizează în comunicatul Kremlinului.

Angela Merkel l-a sunat miercuri, 21 iulie, pe Vladimir Putin pentru a discuta despre compromisul la care a ajuns cu președintele american Joe Biden în timpul vizitei sale la Casa Albă, săptămâna trecută, precum și despre posibilitatea ca acordul dintre Gazprom și compania ucraineană Naftogaz pentru transportul de gaze rusești pe teritoriul Ucrainei să fie prelungit dincolo de anul 2024.

Cancelarul german și președintele american Joe Biden au lansat în timpul vizitei liderului de la Berlin un parteneriat americano-german privind clima și energia, prin care economiile emergente vor fi sprijinite în tranziția ecologică, iar încercările de utilizare a energiei ca instrument de coerciție să fie prevenite.

Prin intermediul parteneriatului, SUA și Germania vor mobiliza investiții în Europa Centrală și de Est, cu precădere pentru sprijinirea transformării energetice a Ucrainei, a eficienței energetice și a securității energetice, într-o referire indirectă la gazoductul Nord Stream 2 dintre Germania și Rusia, amplu criticat de SUA, dar care va fi finalizat până la finele anului.

Ulterior, în baza discuțiilor celor doi lideri, SUA și Germania au emis miercuri o declarație comună prin care informează asupra acordului la care au ajuns pentru a-și rezolva disputa mai veche privind gazoductul Nord Stream 2, inclusiv cu promisiunea Berlinului de a impune sancțiuni Rusiei în cazul în care Moscova amenință securitatea energetică a vecinilor săi și a aliaților SUA din Europa.

„Statele Unite și Germania sunt unite în hotărârea lor de a trage Rusia la răspundere pentru agresiunea și activitățile sale dăunătoare prin impunerea de costuri cu ajutorul sancțiunilor și al altor instrumente. Ne angajăm să lucrăm împreună prin intermediul noului Dialog la nivel înalt SUA-UE privind Rusia, precum și prin canale bilaterale, pentru a ne asigura că Statele Unite și UE sunt în continuare pregătite, inclusiv cu instrumente și mecanisme adecvate, să răspundă împreună la agresiunea și activitățile dăunătoare ale Rusiei, inclusiv la eforturile acesteia de a folosi energia ca armă. În cazul în care Rusia încearcă să utilizeze energia ca armă sau să comită noi acte de agresiune împotriva Ucrainei, Germania va lua măsuri la nivel național și va face presiuni pentru adoptarea de măsuri eficiente la nivel european, inclusiv sancțiuni, pentru a limita capacitățile de export ale Rusiei către Europa în sectorul energetic, inclusiv în sectorul gazelor naturale, și/sau în alte sectoare relevante din punct de vedere economic. Acest angajament este menit să garanteze că Rusia nu va utiliza în mod abuziv niciun gazoduct, inclusiv Nord Stream 2, pentru a-și atinge scopurile politice agresive prin folosirea energiei ca armă”, se menționează în declarația comună SUA-Germania.

Construcția gazoductului Nord Stream 2, care va transporta gazul din Rusia în Germania prin Marea Baltică, este de multă vreme un punct nevralgic între Washington și Berlin. Oficialii americani consideră că este vorba despre un proiect geopolitic al președintelui rus Vladimir Putin de a menține Europa dependentă de serviciile energetice ale țării sale, punând în același timp în pericol securitatea țărilor din Europa Centrală și de Est, precum Polonia și Ucraina, adesea afectată de întreruperi în livrarea de gaze rusești din motive politice. De cealaltă parte, Germania susține că Nord Stream 2 este un proiect economic care va spori securitatea energetică a UE.

În contextul vizitei de la Washington, Angela Merkel a reiterat că Ucraina trebuie să rămână „o ţară de tranzit” pentru gazul rusesc, în pofida construirii unui gazoduct care va lega direct Germania de Rusia prin Marea Baltică. Liderul german a mai subliniat că „Nord Stream 2 este un proiect suplimentar şi cu siguranţă nu este un proiect de înlocuire a niciunui tranzit via Ucraina”.

De altfel, în declarația comună emisă miercuri, Statele Unite și Germania sunt de acord că este în interesul Ucrainei și al Europei ca tranzitul de gaze prin Ucraina să continue și după 2024. În conformitate cu această convingere, Germania s-a angajat să utilizeze „toate pârghiile disponibile pentru a facilita o prelungire cu până la 10 ani a acordului de tranzit al gazelor dintre Ucraina și Rusia, inclusiv prin numirea unui trimis special care să sprijine aceste negocieri, urmând să înceapă cât mai curând posibil și nu mai târziu de 1 septembrie”.

În luna mai, Statele Unite au suspendat sancțiunile impuse asupra Nord Stream 2 AG, companie care gestionează proiectul și o filială a gigantului rus Gazprom cu sediul în Elveţia, şi a CEO-ului său, germanul Matthias Warnig. Această scutire, motivată de interesele naționale ale SUA, care încearcă să evite deteriorarea mai mare a relațiilor cu partenerii europeni, a acordat Berlinului și Washingtonului încă trei luni pentru a ajunge la un acord cu privire la Nord Stream 2.

Gazoductul Nord Stream 2 reprezintă o investiţie de 11 miliarde de dolari, finanţată jumătate de Gazprom şi jumătate de cinci companii europene (OMV, Wintershall, Engie, Uniper şi Shell). Nord Stream 2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.

#gazoduct #Nord Stream

Republica Moldova va beneficia de un plan de creștere din partea Uniunii Europene, echivalent cu 10% din PIB-ul țării, a anunțat premierul Vasile Tofan, într-un interviu acordat postului Bloomberg Radio, în cadrul vizitei sale la New York.

Potrivit prim-ministrului, această finanțare va accelera creșterea economică și va crea noi oportunități pentru cei care vor să investească în Moldova.

„Moldova este una dintre cele mai convingătoare povești de convergență cu Uniunea Europeană. UE ne-a oferit un Plan de creștere echivalent cu 10% din PIB-ul nostru. Astfel, creșterea economică se va accelera, creând noi oportunități pentru cei care vor să mizeze pe Moldova și să investească aici”, a subliniat Tofan.

Premierul a dat și exemplul României, înainte de aderarea la UE.

„România este mai mult decât un bun prieten pentru noi – împărțim aceeași istorie și aceeași limbă. Înainte de aderarea la UE, a avut una dintre cele mai fascinante creșteri pe care le-am urmărit. De aceea, integrarea în UE creează oportunități mari și pentru Moldova”, a spus Tofan.

Întrebat despre războiul dus de Rusia împotriva Ucrainei, prim-ministrul a vorbit despre necesitatea unei păci juste.

„Contăm pe o pace justă. Înțeleg că există tentația ca această pace să se facă cu orice preț, însă trebuie să înțelegem că un agresor tolerat va face și mai mult rău. De aceea, principiul care ne ghidează este că pacea din Ucraina trebuie să fie una justă”, a menționat Tofan.