Republica Moldova se află în prezent într-o furtună „perfectă” legată de creșterea prețurilor. Tot ce poate să se întâmple negativ, totul are loc. Republica Moldova este influențată atât de ceea ce se petrece în interiorul țării, cât și de factorii externi. Veaceslav Ioniță, expertul în politici economice al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, a vorbit despre factorii care duc la această creștere.

Potrivit expertului, în primul rând este vorba de contextul internațional. Acum, în întreaga lume, prețul produselor alimentare cunosc cea mai mare creștere din ultimii zece ani. Alt lucru este ceea ce se întâmplă pe piața produselor petroliere și al gazelor naturale. Este vorba de criza din China, SUA, UE, care afectează și Republica Moldova. Mai este transportul maritim. Prețul de transport al mărfurilor a crescut, iar țările deja vorbesc despre o insuficiență a anumitor produse.

„Toate aceste lucruri duc la creșterea prețurilor. Acesta este contextul internațional care ne afectează și de care nu vom putea scăpa”, a spus expertul.

Al doilea factor care se suprapune cu primul, potrivit expertului, este evoluția pe termen lung din Republica Moldova. Anul acesta, după 12 ani de cădere, este înregistrată o creștere fără precedent, de peste 20%, a prețurilor la imobile în municipiul Chișinău. „Această creștere este pe termen lung. Avem și creșterea prețurilor la materialele de construcție, dar cred că baza este ceea ce se întâmplă pe termen lung”, a explicat economistul.

Analistul afirmă că Republica Moldova, după o scădere a consumului, după o înghețare a economiei în anul 2020, se confruntă cu o creștere destul de puternică a consumului, care duce la creșterea prețurilor. Importurile, de la începutul anului au crescut cu 1,2 miliarde de dolari și vor crește până la sfârșitul anului, până la un miliard și jumătate de dolari, comparativ cu anul trecut. Dacă anul trecut, în vară, importurile, în valoare anuală, erau de 5,4 miliarde de dolari, acum suntem la 6,3 miliarde de dolari și până la sfârșitul anului ne vom putea apropia 7 miliarde de dolari.

„Această creștere este mai mult de 25 de miliarde de lei și este condiționată de doi factori. Pe de o parte, crește prețul la resursele energetice. Anul trecut noi am plătit pentru importul resurselor energetice minimum din ultimii 15 ani, mai puțin de 600 de milioane de dolari. În acest an, vom plăti pentru resursele energetice cel puțin 900 de milioane de dolari. Acest lucru influențează consumul și creșterea prețurilor”, a declarat analistul.

Veaceslav Ioniță a mai menționat că pentru acest an este înregistrat un volum fără precedent al creditelor noi contractate. În prezent, lunar moldovenii se împrumută cu circa un miliard și jumătate de lei de la bănci. Volumul creditelor noi pe care le vor lua moldovenii în acest an din bănci ar putea ajunge la circa 25 de miliarde de lei, iar circa 18 miliarde de lei vor trebui să fie întorși pentru creditele vechi. Astfel, povara de îndatorare a moldovenilor va fi de circa 6-7 miliarde de lei. „Toți acești bani care au fost luați se duc pe piața de consum. Este o presiune pe prețurile de pe piața internă și este un factor suplimentar de creștere a lor”, a menționat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, partea bună este că în acest an Bugetul Public Național va încasa din TVA cu aproape 4,5 miliarde mai mult decât anul trecut. În primele opt luni ale anului sunt deja încasări din TVA de 3,6 miliarde de lei sau +29% mai mult decât anul trecut. O creștere similară a încasărilor la Bugetul Public Național, din TVA, a fost în 2006. „Anul trecut oamenii au restrâns consumul, iar în acest an a explodat. Astfel, vânzările oficiale în Republica Moldova, deși cetățenii cumpără mult de la piață, din economia tenebră, vor crește cu cel puțin 35 de miliarde de lei, cea ce evident are un efect asupra creșterii prețurilor”, a mai menționat economistul.

Totodată, în acest an, remitențele pot atinge maxima istorică și să depășească nivelul de 1,7 miliarde de dolari. În prezent, valoarea anuală a remitențelor este de 1,6 miliarde de dolari sau cu 136 de milioane de dolari mai mult decât anul trecut. Bani, care tot merg pe piața de consum și care efectuează o presiune asupra prețurilor.

Expertul mai menționează că veniturile moldovenilor nu se transformă în investiții și producție autohtonă. Tot ce fac autoritățile pentru a crește veniturile populației, a susține mediul de afaceri, inclusiv remitențele, se reflectă în creșterea importurilor pentru consum și nu în creșterea de producție. „Noi producție nu avem și de produs nu producem nimic. Am primit bani de peste hotare, inclusiv majorările de salarii, pensii, și toți acești bani, plus credite, „sunt aruncați” pe piața de consum. Toate aceste lucruri cuplate împreună creează efectul de creștere a prețurilor”, a explicat expertul.

Vorbind despre creditele moldovenilor luate de la bănci, analistul a afirmat că maxima istorică a fost în 2019 când lunar se luau 830 de milioane de lei, plus altele 500 de milioane de lei din sectorul nebancar. Anul acesta, din bănci, s-au luat lunar câte un miliard și jumătate de lei și aproape un miliard de lei din sectorul nebancar. Suma creditelor luate până acum lunar se apropie de două miliarde și jumătate de lei, însă cea mai mare parte din acestora este diminuată prin faptul că se întorc creditele vechi. Totuși, lunar moldovenii își cresc datoriile cu circa 500 de milioane de lei.

Veaceslav Ioniță a mai menționat că rata dobânzii creditelor, care în acest an a ajuns la minimum istoric, a dus la creșterea consumului în rândul cetățenilor. Dacă până în 2020 creditele de consum aveau o dobândă mai mare decât creditele imobiliare, în acest an dobânda la creditele de consum este mult mai mică decât cea a creditelor imobiliare. Analiza destinației creditelor a arătat că moldovenii au luat lunar credite noi de consum de aproape 950 de milioane de lei, pentru procurarea de imobil de aproape 500 de milioane de lei și pentru afaceri de aproape 50 de milioane de lei. Analizând împrumuturile, s-a constat că până în 2015 acestea au crescut foarte lent, din 2015 se înregistrează o explozie a împrumuturilor. În 2020 au avut o ușoară temperare, iar acum din nou cresc.

„Aceasta este furtuna „perfectă”. Este contextul internațional unde prețurile cresc. Avem un context istoric care duce la creșterea prețurilor pe anumite dimensiuni, cum este cel imobiliar. Este contextul de moment când oamenii primesc remitențe, i-au credite și acești bani „îi aruncă” pe piața de consum. Unicul efect pozitiv este că se majorează încasările la bugetul de stat. Guvernul în acest an o să ia 5 miliarde de lei în plus din TVA, deoarece moldovenii au decis să cheltuie cu 35 de miliarde de lei mai mult decât au cheltuit anul trecut”, a declarat analistul economic.

În opinia lui Veaceslav Ioniță, autoritățile statului, în această furtună „perfectă” legată de creșterea prețurilor, are de realizat trei lucruri:

BNM, care deja a constatat că în prezent împrumuturile și consumul populației sunt mai mari decât a trebuit să fie, iar pentru a descuraja acest lucru, deja a treia oară în acest an a majorat rata de bază, cea ce trebuie să ducă la scăderea presiunii inflaționiste. E de menționat că rata de bază în acest an a atins cota minimă istorică de 2,65% anual, comparativ cu 19,5% în 2015. Banii ieftini a determinat creșterea consumului din contul creditelor, cea ce a creat o presiune inflaționistă în plus. Totodată, menținerea cursului valutar și o apreciere ușoară a leul moldovenesc duce la o încetinire a creșterii prețurilor la produsele de import. BNM, prin politica sa monetară și o politică valutară prudentă, vine în anticiparea efectelor negative de creștere a prețurilor în Moldova.

A doua instituție a statului care trebuie să intervină în perioada imediat următoare este ANRE, care trebuie să realizeze al doilea lucru, anume pe segmentul energetic. Expertul susține că pe piața produselor petroliere ANRE doar reglementează marja adausului comercial, iar la gazele naturale, energia electrică și cea termină – stabilește tariful final pentru consumatori. Potrivit economistului, în viitorul apropiat vom avea cu certitudine o creștere substanțială a prețurilor la gazele naturale și la produsele energetice. „ANRE are posibilitatea legală să majoreze aceste tarife în două etape, s-au chiar trei, să nu admitem o creștere bruscă a tarifelor. ANRE poate opera o majorare acum în toamnă, iar cealaltă la începutul anului viitor, pentru a diminua efectele negative ale creșterii prețurilor, care afectează direct populația”, a declarat expertul.

A treia instituție a statului care poate interveni pentru a realiza al treilea lucru este guvernul, care are un singur instrument de intervenție – oferirea de subvenții pentru consumul a unui anumit volum de gaze naturale, sau agent termic în localitățile cu încălzire centralizată.

„Tot ce trebuie de făcut în viitorul apropiat este o politică coerentă tarifară a ANRE și măsurile de sprijin din partea guvernului. Din nefericire pentru noi, astfel de situații se întâmplă foarte rar. Republica Moldova se află în prezent într-o furtună „perfectă” legată de creșterea prețurilor, iar cel mai mult aceasta este determinată de factorii externi și mai puțin de factorii interni”, a conchis Veaceslav Ioniță.

#pret #Veaceslav Ionita

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.