O explozie a vieții are loc, ciclic, la fiecare 36 de milioane de ani (+/- 1 milion de ani), se arată într-un amplu studiu al unei echipe internaționale de cercetători, echipă coordonată de geologul Slah Boulila de la Universitatea Sorbona din Paris.

Autorii studiului publicat în PNAS susțin nu doar că au identificat acest tipar care se repetă de cel puțin 250 de milioane de ani, ci și că au înțeles mecanismele care îl generează. Este vorba, spun ei, despre mișcarea plăcilor tectonice.

Există cicluri în mișcarea plăcilor tectonice care duc la modificarea nu doar a adâncimii mărilor și oceanelor, ci și la fluctuații ale nivelului acestora, fapt care se traduce prin inundarea unor zone întinse sau ariditatea crescută a maselor continentale. Iar asta vine la pachet cu dispariția unor întregi ecosisteme și, ulterior, apariția altora noi. Odată cu ecosistemele, speciile mult prea adaptate la acestea dispar implacabil, lăsând niște ecologice libere în care organismele mai adaptabile ajung să prolifereze și, în timp, să evolueze în specii noi.

Cercetătorii spun că au ajuns la concluzia asta după o analiză minuțioasă a registelor fosile, dublată de modele computerizate care au avut în vedere mișcările plăcilor tectonice. Pe baza lor, s-a putut deduce că, la un interval de circa 36 de milioane de ani, există fluctuații dramatice din punct de vedere al biodiverstății marine și terestre, totul generat de ciclicitatea deplasării platformelor continentale și a plăcilor tectonice.

Ideea nu este neapărat una nouă. Însă acest tipar nu a mai fost observat niciodată până acum. În fapt, ipotezele mai vechi vorbeau de o ciclicitatea care duce la schimbări majore la fiecare 62 de milioane de ani. Evident că există și alți factori care generează extincții și boom-uri ale vieții, însă descoperirea acestui sistem autocorector al planetei este, fără îndoială, una dintre cele mai importante descoperiri în domeniu din ultimele decenii.

#Pamantul #studiu #Terra

În perioada 2–4 septembrie 2026, pe teritoriul Stației de salvare pe apă nr. 3 din orașul Vatra, lacul de acumulare Ghidighici, s-a desfășurat competiția „Poliatlon Scafandrieri”, ediția 2026. La întreceri au participat 21 de echipe, formate din 117 salvatori ai IGSU și salvamari din raioanele țării și municipiul Chișinău.

În ultima zi a competiției au fost desfășurate două probe decisive. Participanții au trebuit să iasă cu ambarcațiunea cu motor la semnalul „Alarmă” și să parcurgă o distanță de 1.000 de metri. Cea de-a doua probă a constat în aplicarea tehnicilor de resuscitare cardio-respiratorie, inclusiv masaj cardiac și ventilație artificială.

După încheierea tuturor celor șase probe, juriul a stabilit clasamentul general.

La Grupul I, primul loc a fost ocupat de Direcția Regională Căutare Salvare nr. 1 din municipiul Chișinău. Pe locul doi s-a clasat Stația de Salvare pe apă Centrală din municipiul Chișinău, iar locul trei a revenit Stației de Salvare pe apă nr. 5 din capitală.

În Grupul II, clasamentul a fost următorul: locul I – Postul de Salvare pe apă nr. 8, locul II – Postul de Salvare pe apă Drochia, iar locul III – Postul de Salvare pe apă nr. 6.

La proba individuală, cea mai bună prestație a fost înregistrată de salvatorul Artiom Postica, din cadrul Direcției Regionale Căutare Salvare nr. 1 din municipiul Chișinău. Locul II a fost ocupat de salvamarul Gheorghe Patrașcu, de la Stația de Salvare nr. 4 din municipiul Chișinău, iar locul III i-a revenit salvatorului-scafandru Sergiu Pascaru, din cadrul Direcției Regionale Căutare Salvare nr. 1.

La ceremonia de premiere, șeful IGSU, colonelul Aurel Baciu, i-a felicitat pe câștigători și le-a înmânat cupe și diplome. Totodată, toți participanții au fost apreciați pentru profesionalismul, devotamentul și efortul depus în cadrul competiției.

Ediția din acest an a fost cea de-a 60-a a competiției „Poliatlon Scafandrieri”, organizată anual în cadrul „Campionatului dedicat memoriei salvatorilor și pompierilor căzuți la datorie”.

Pe parcursul celor trei zile, participanții și-au testat pregătirea profesională, rezistența fizică, spiritul de echipă și capacitatea de a interveni rapid în situații de urgență pe apă.

Competiția are drept scop consolidarea și dezvoltarea abilităților profesionale ale salvatorilor și salvamarilor, precum și perfecționarea deprinderilor necesare pentru intervenția promptă în misiuni de salvare pe apă și prevenirea cazurilor de înec.