Partidul Social Democrat European (PSDE) a lansat marți, 23 aprilie 2024, o declarație prin care condamnă traseismul politic, intitulată generic: „Partidele politice spun NU traseismului!” Declarația a fost elaborată urmare a discuțiilor cu mai multe formațiuni politice și este propusă spre semnare tuturor partidelor din țară, indiferent de culoare.

Prin semnarea documentului, formațiunile politice se vor angaja să condamne traseismul politic sub orice formă, să nu permită folosirea abuzivă a resurselor administrative, bugetare și a banilor europeni în scopuri politice și în realizarea traseismului.

„Traseismul politic este nu doar o schimbare de partid, ci este o trădare a încrederii alegătorilor. Atunci când politicienii, aleșii poporului își schimbă partidul, ei ignoră promisiunile făcute alegătorilor și pun propriile interese mai presus de interesul public. Astfel voința electoratului este ignorată, iar sistemul democratic este pus în pericol”, a declarat președintele PSDE, Ion Sula.

În opinia liderului PSDE, această declarație este nu doar o condamnare a acestei practici nedemocratice, ci și un apel la acțiune.

„Pentru partidele politice: să promoveze integritatea și transparența în cadrul partidelor, să lupte împotriva corupției și a influenței banilor în politică. Pentru cetățeni: să se implice activ în viața politică, să se informeze cu privire la candidați și partide, să voteze responsabil doar cu cei care condamnă traseismul politic și să solicite reprezentanților aleși să ia măsuri concrete împotriva traseismului. Pentru instituțiile statului: să adopte cadrul legal și instituțional pentru a preveni și a sancționa traseismul politic. Propunem ca un candidat să piardă automat mandatul deținut dacă părăsește partidul și să nu poată candida din nou pentru același mandat dacă își schimbă partidul după alegeri. Această regulă ar descuraja traseismul și ar obliga politicienii să fie mai responsabili față de alegători”, se arată într-un comunicat al PSDE.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#declarație #PSDE #traseism politic

La Chișinău există un punct de reper pe care aproape toată lumea îl cunoaște: „Ne vedem la Ștefan”.

Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, amplasat la intrarea în Grădina Publică ce îi poartă numele, a devenit în timp nu doar un simbol al capitalei, ci și unul dintre cele mai recunoscute locuri ale orașului.

Statuia a fost realizată în perioada 1925-1928 de sculptorul Alexandru Plămădeală. Ideea ridicării monumentului a apărut în 1923, când artistului i s-a propus să elaboreze proiectul pornind de la un portret-miniatură al domnitorului, datat cu anul 1475. Tot lui Plămădeală i-a revenit și alegerea locului unde urma să fie instalat monumentul.

Statuia a fost turnată la București, în 1927, din bronz obținut prin topirea a șase tunuri otomane capturate în timpul războiului ruso-turc din anii 1877-1878. Monumentul a fost inaugurat la 29 aprilie 1928, la 10 ani de la Unirea Basarabiei cu România. Statuia are 5,20 metri înălțime și este așezată pe un soclu de 6 metri din piatră de Cosăuți. Înălțimea totală a ansamblului ajunge la 11,20 metri. Pe fațada principală a soclului a fost dăltuită inscripția: „Ștefan cel Mare – Domnitor al Moldovei. 1457–1504”.

Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt a avut însă o soartă la fel de zbuciumată ca istoria acestui teritoriu. În iunie 1940, după ultimatumul sovietic dat României, statuia a fost evacuată la Vaslui pentru a fi salvată, în timp ce soclul rămas la Chișinău a fost demolat. În august 1942, monumentul a fost readus în capitală și instalat în fața Arcului de Triumf. În 1944, odată cu apropierea din nou a frontului, statuia a fost evacuată pentru a doua oară în România, de această dată la Craiova.

În 1945, monumentul a revenit din nou la Chișinău, după ce sculptorița Claudia Cobizeva, discipolă a lui Alexandru Plămădeală, l-a identificat într-un parc din Craiova și a semnalat autorităților existența lui. Totuși, statuia nu a mai fost amplasată în locul ales inițial, ci în adâncul grădinii publice, iar unele însemne au fost modificate.

În perioada sovietică, monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt a fost delăsat, în timp ce în centrul Chișinăului a fost instalat monumentul lui Vladimir Lenin.

Abia la sfârșitul anilor ’80 monumentul a revenit în prim-planul vieții publice. Restaurat și readus pe locul său istoric, cu inscripțiile originale refăcute, acesta a fost dezvelit din nou la 31 august 1990, atunci când s-a marcat un an de la proclamarea Limbii Române ca limbă de stat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Astăzi, monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt este unul dintre cele mai importante simboluri ale Chișinăului. Aici sunt depuse flori la evenimentele oficiale, aici încep marșuri și manifestații, iar pentru mulți locuitori ai capitalei locul rămâne simplu de recunoscut: „Ne vedem la Ștefan”.

#Chisinau #monument #Stefan Cel Mare