<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	 xmlns:media="http://search.yahoo.com/mrss/" >

<channel>
	<title>Arhive Cosmos - Realitatea.md</title>
	<atom:link href="https://realitatea.md/stiri/cosmos/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://realitatea.md/stiri/cosmos/</link>
	<description>este un portal de știri care prezintă auditoriului din Moldova și de peste hotare cele mai importante noutăți</description>
	<lastBuildDate>Sun, 30 Aug 2026 11:28:05 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=6.7.1</generator>

<image>
	<url>https://realitatea.md/wp-content/uploads/2021/03/cropped-rlive_avatar1-32x32.jpg</url>
	<title>Arhive Cosmos - Realitatea.md</title>
	<link>https://realitatea.md/stiri/cosmos/</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>NASA a lansat telescopul Roman, trimis în spațiu cu o misiune fără precedent</title>
		<link>https://realitatea.md/nasa-a-lansat-telescopul-roman-trimis-in-spatiu-cu-o-misiune-fara-precedent/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Ana Panaguța]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 30 Aug 2026 15:34:26 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cosmos]]></category>
		<category><![CDATA[Homepage]]></category>
		<category><![CDATA[Slider]]></category>
		<category><![CDATA[lansare]]></category>
		<category><![CDATA[NASA]]></category>
		<category><![CDATA[telescop]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://realitatea.md/?p=631127</guid>

					<description><![CDATA[<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/telescopul-Roman-NASA-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/telescopul-Roman-NASA-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/telescopul-Roman-NASA-300x169.jpg 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/telescopul-Roman-NASA-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/telescopul-Roman-NASA-900x505.jpg 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p>NASA a lansat duminică, 30 august, telescopul spațial Roman, destinat să realizeze o cartografiere fără precedent a cosmosului, un proiect de mai mulți ani care își propune să dezvăluie unele dintre cele mai mari mistere ale fizicii, transmite hotnews.ro. Acest telescop de ultimă generație „va permite dezvăluirea secretelor universului”, a afirmat vineri președintele american Donald [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/nasa-a-lansat-telescopul-roman-trimis-in-spatiu-cu-o-misiune-fara-precedent/">NASA a lansat telescopul Roman, trimis în spațiu cu o misiune fără precedent</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></description>
			<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/telescopul-Roman-NASA-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/telescopul-Roman-NASA-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/telescopul-Roman-NASA-300x169.jpg 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/telescopul-Roman-NASA-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/telescopul-Roman-NASA-900x505.jpg 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />							<content:encoded><![CDATA[<img fetchpriority="high" decoding="async" width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/telescopul-Roman-NASA-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/telescopul-Roman-NASA-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/telescopul-Roman-NASA-300x169.jpg 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/telescopul-Roman-NASA-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/telescopul-Roman-NASA-900x505.jpg 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p class="wp-block-paragraph"><strong>NASA a lansat duminică, 30 august, telescopul spațial Roman, destinat să realizeze o cartografiere fără precedent a cosmosului, un proiect de mai mulți ani care își propune să dezvăluie unele dintre cele mai mari mistere ale fizicii, transmite <a href="https://hotnews.ro/nasa-lanseaza-duminica-telescopul-roman-trimis-in-spatiu-cu-o-misiune-fara-precedent-2336813" target="_blank" rel="noopener">hotnews.ro</a>.</strong></p>
<p class="wp-block-paragraph">Acest telescop de ultimă generație „va permite dezvăluirea secretelor universului”, a afirmat vineri președintele american Donald Trump în cadrul unei ceremonii desfășurate la sediul NASA.</p>
<p class="wp-block-paragraph">Cu o înălțime de peste 12 metri, acesta a fost lansat la ora 07:26 (14:26 în Moldova) cu ajutorul unei rachete Falcon Heavy a companiei SpaceX, din Florida.</p>
<h3 class="wp-block-heading">Poartă numele Nancy Grace Roman, „mama lui Hubble”</h3>
<p class="wp-block-paragraph">Dezvoltat timp de peste un deceniu, cu un cost care depășește 4 miliarde de dolari, telescopul poartă numele uneia dintre cele mai mari astronome americane, Nancy Grace Roman, supranumită „mama lui Hubble”, după numele unui alt telescop emblematic al NASA.</p>
<p>Dacă acesta din urmă ne-a arătat, printre altele, că universul nostru se extinde mai repede decât credeam, Roman Space Telescope va avea sarcina de a răspunde la întrebările rămase fără răspuns cu privire la această expansiune.</p>
<p class="wp-block-paragraph">Dar va oferi, de asemenea, „Pământului un nou atlas al universului”, a subliniat în aprilie șeful agenției spațiale americane, Jared Isaacman, în momentul prezentării sale în fața presei.</p>
<p class="wp-block-paragraph">Cu un câmp vizual de peste 100 de ori mai mare decât cel al telescopului Hubble și mult mai extins decât cel al celebrului James Webb, acesta va scana zone vaste ale cerului dintr-un punct de observație privilegiat, la 1,5 milioane de kilometri de Pământ, unde va ajunge după aproximativ 100 de zile de călătorie.</p>
<h3 class="wp-block-heading">„Va fi cel mai mare catalog de obiecte astronomice”</h3>
<p class="wp-block-paragraph">Conceput pentru a funcționa în tandem cu alte instrumente, precum James Webb – mai puternic și mai precis –, acesta își propune să descopere mii de exoplanete și zeci de mii de supernove, adică stele masive aflate la sfârșitul vieții.</p>
<blockquote>
<p class="wp-block-paragraph">„Va fi cel mai mare catalog de obiecte astronomice realizat vreodată și ne va ajuta să înțelegem cât de frecvente sunt sistemele solare precum al nostru”, subliniază pentru AFP Dave Content, responsabilul tehnic al telescopului.</p>
</blockquote>
<p class="wp-block-paragraph">Dar și să înțelegem mai bine invizibilul, adică materia neagră și energia neagră, a căror origine nu o cunoaștem, dar despre care se crede că reprezintă 95% din universul nostru.</p>
<p class="wp-block-paragraph">Primul fenomen este perceput ca un fel de „ciment gravitațional”, în timp ce al doilea este înțeles ca o forță repulsivă implicată în celebra expansiune a universului nostru.</p>
<p class="wp-block-paragraph">Datorită vederii sale în infraroșu, telescopul va putea observa lumina emisă de obiectele cerești cu miliarde de ani în urmă și va putea astfel să se întoarcă în timp pentru a le înțelege mai bine.</p>
<h3 class="wp-block-heading">Datele telescopului vor fi puse la dispoziția tuturor</h3>
<p class="wp-block-paragraph">Aceste observații, care vor completa cercetările efectuate de observatorul Rubin din Chile și de sonda Euclid a Agenției Spațiale Europene (ESA), sunt așteptate cu mare interes, deoarece ar putea revoluționa înțelegerea noastră actuală asupra structurii universului.</p>
<p class="wp-block-paragraph">Oamenii de știință au constatat recent că „expansiunea universului în primele sale etape nu era pe deplin în concordanță cu ceea ce prevăzuseră modelele noastre”, a explicat Julie McEnery, astrofiziciană responsabilă de telescopul Roman, în cadrul unei conferințe de presă sâmbătă.</p>
<p class="wp-block-paragraph">Această constatare, care „sugerează că modelul nostru standard al universului este incorect”, va fi, așadar, pusă la încercare de telescop, subliniază ea.</p>
<p class="wp-block-paragraph">Și adaugă: „Acesta ne va permite să afirmăm fără ambiguitate: «Da, modelul funcționează» sau «Nu, nu funcționează». Iar dacă nu funcționează, ne va furniza date suficient de precise și de calitate pentru a ne permite să începem să facem distincția” între posibilele variante de explicații.</p>
<p class="wp-block-paragraph">Indiferent dacă se referă la studiul invizibilului sau nu, toate datele telescopului vor fi puse la dispoziția publicului larg și a oamenilor de știință din întreaga lume.</p>
<p class="wp-block-paragraph">Aceste imagini vor avea însă o dimensiune considerabilă, avertizează Dave Content, datele transmise zilnic de aparat fiind, de exemplu, mult prea voluminoase „pentru a putea fi descărcate pe laptopul oricui”.</p>
<p class="wp-block-paragraph">Având în vedere această avalanșă de informații, NASA se așteaptă ca cele mai fascinante descoperiri ale misiunii Roman „să fie o surpriză, ceva ce nu am putut prevedea și care va deschide calea către o nouă serie de întrebări mai aprofundate”, a spus zâmbind Julie McEnery.</p>
[bzplayer mp4="https://cloud.realitatea.group/video/realitatea.md/telescopul-roman-NASA.mp4" muted="false" thumbnails="true"]
<p>&nbsp;</p>
<p><img decoding="async" class="aligncenter wp-image-631128 size-full" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/Telescopul-spatial-Roman-inainte-sa-fie-pus-pe-racheta-SpaceX.webp" alt="" width="767" height="1024" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/Telescopul-spatial-Roman-inainte-sa-fie-pus-pe-racheta-SpaceX.webp 767w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/Telescopul-spatial-Roman-inainte-sa-fie-pus-pe-racheta-SpaceX-225x300.webp 225w" sizes="(max-width: 767px) 100vw, 767px" /></p>
<h3 style="text-align: center;"><strong>Pentru cele mai importante știri, </strong><a href="https://t.me/realitateamd"><strong>abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!</strong></a></h3>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/nasa-a-lansat-telescopul-roman-trimis-in-spatiu-cu-o-misiune-fara-precedent/">NASA a lansat telescopul Roman, trimis în spațiu cu o misiune fără precedent</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
		<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/telescopul-Roman-NASA-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/telescopul-Roman-NASA-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/telescopul-Roman-NASA-300x169.jpg 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/telescopul-Roman-NASA-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/telescopul-Roman-NASA-900x505.jpg 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />
		<media:thumbnail url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/telescopul-Roman-NASA-750x420.jpg" />
		<media:content url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/telescopul-Roman-NASA-750x420.jpg" medium="image" />
		<media:content url="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/Telescopul-spatial-Roman-inainte-sa-fie-pus-pe-racheta-SpaceX.webp" medium="image">
			<media:title type="html">Telescopul-spatial-Roman-inainte-sa-fie-pus-pe-racheta-SpaceX</media:title>
			<media:thumbnail url="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/Telescopul-spatial-Roman-inainte-sa-fie-pus-pe-racheta-SpaceX-150x150.webp" />
		</media:content>
<postid>631127</postid>	</item>
		<item>
		<title>Spectacol rar pe cer: Aurora boreală roșie ar putea apărea joi alături de Luna roșiatică în timpul eclipsei parțiale de Lună</title>
		<link>https://realitatea.md/spectacol-rar-pe-cer-aurora-boreala-rosie-ar-putea-aparea-joi-alaturi-de-luna-rosiatica-in-timpul-eclipsei-partiale-de-luna/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Ana Panaguța]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 26 Aug 2026 19:55:51 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cosmos]]></category>
		<category><![CDATA[Homepage]]></category>
		<category><![CDATA[Slider]]></category>
		<category><![CDATA[astronomie]]></category>
		<category><![CDATA[Aurora boreală roșie]]></category>
		<category><![CDATA[fenomen rar]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://realitatea.md/?p=630713</guid>

					<description><![CDATA[<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/aurora-boreala-rosie-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/aurora-boreala-rosie-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/aurora-boreala-rosie-300x169.jpg 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/aurora-boreala-rosie-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/aurora-boreala-rosie-900x505.jpg 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p>Cerul ar putea oferi, în noaptea de joi spre vineri (27-28 august), un spectacol astronomic rar: o eclipsă parțială de Lună, care va colora aproape întreaga suprafață a satelitului natural al Pământului într-o nuanță roșu-arămie și care ar putea coincide cu apariția unei aurore boreale roșii. Furtuna geomagnetică prognozată pentru aceeași noapte ar putea crea [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/spectacol-rar-pe-cer-aurora-boreala-rosie-ar-putea-aparea-joi-alaturi-de-luna-rosiatica-in-timpul-eclipsei-partiale-de-luna/">Spectacol rar pe cer: Aurora boreală roșie ar putea apărea joi alături de Luna roșiatică în timpul eclipsei parțiale de Lună</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></description>
			<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/aurora-boreala-rosie-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/aurora-boreala-rosie-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/aurora-boreala-rosie-300x169.jpg 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/aurora-boreala-rosie-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/aurora-boreala-rosie-900x505.jpg 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />							<content:encoded><![CDATA[<img decoding="async" width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/aurora-boreala-rosie-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/aurora-boreala-rosie-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/aurora-boreala-rosie-300x169.jpg 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/aurora-boreala-rosie-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/aurora-boreala-rosie-900x505.jpg 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p>Cerul ar putea oferi, în noaptea de joi spre vineri (27-28 august), un spectacol astronomic rar: o eclipsă parțială de Lună, care va colora aproape întreaga suprafață a satelitului natural al Pământului într-o nuanță roșu-arămie și care ar putea coincide cu apariția unei aurore boreale roșii. Furtuna geomagnetică prognozată pentru aceeași noapte ar putea crea condițiile pentru observarea simultană a celor două fenomene în regiunile nordice, scrie <a href="https://www.antena3.ro/life/stiinta/spectacol-rar-pe-cer-aurora-boreala-rosie-ar-putea-aparea-joi-alaturi-de-luna-rosiatica-in-timpul-eclipsei-partiale-de-luna-800958.html" target="_blank" rel="noopener">antena3.ro</a>.</p>
<p>Luna plină este așteptată să intre în umbra Pământului în noaptea de joi, ceea ce va acoperi 96% din suprafața Lunii într-o lumină roșiatică neobișnuită.</p>
<p>În același timp, Administrația Națională Oceanică și Atmosferică din SUA (NOAA) a emis o avertizare de furtună geomagnetică moderată (G2), valabilă începând cu ora 21:03 EDT (01:03 GMT, în noaptea de 27 spre 28 august), cu 20 de minute înainte de începerea eclipsei. Potrivit NOAA, aurora rezultată ar putea fi vizibilă în mai multe state americane, de la New York până la Idaho.</p>
<p>Totuși, observatorii aflați mai la nord au șanse mai mari să surprindă simultan ambele spectacole astronomice.</p>
<blockquote><p>„Deși este puțin probabil ca Luna și aurora să ocupe aceeași zonă a cerului, observatorii din Canada și Alaska au cele mai mari șanse să le vadă împreună”, a declarat Tom Kerss, astronom și coautor al cărții Little Book of Eclipses: An Essential Companion to Solar and Lunar Events (Octopus Publishing Group, 2026), pentru Live Science.</p></blockquote>
<p>„Cu cât te afli mai spre vest, cu atât Luna va fi mai jos pe cerul estic în momentul maxim al eclipsei, unde s-ar putea suprapune peste cea mai luminoasă regiune a ovalului auroral.”</p>
<h3>Intensitatea aurorei boreale</h3>
<p>Aurora boreală, cunoscută și sub numele de luminile nordului, este un fenomen atmosferic provocat de vântul solar, nori de particule încărcate electric expulzate de Soare. Majoritatea acestor particule sunt deviate de scutul geomagnetic care înconjoară planeta noastră, însă o parte dintre ele sunt captate de câmpul magnetic al Pământului și direcționate către poli.</p>
<p>Ajunse acolo, particulele se ciocnesc de atomii și moleculele din atmosferă, pe care îi încălzesc și îi fac să emită lumină, producând spectacolul fascinant al aurorei boreale.</p>
<p>Intensitatea acestor lumini depinde de puterea vântului solar care ajunge pe Pământ. Pe 25 august, o erupție solară puternică din clasa M, a doua cea mai intensă categorie de erupții solare, a izbucnit dintr-o pată solară activă, denumită 4513. Aceasta a fost urmată de o ejecție de masă coronală, o expulzare masivă de plasmă solară.</p>
<p>Acest nor de gaz electrificat și magnetizat este așteptat să ajungă la Pământ în intervalul 27-28 august, iar NOAA prognozează condiții de furtună geomagnetică moderată (G1 și G2) între orele 17:00 și 23:00 EDT pe 27 august. Între timp, eclipsa de Lună va începe la ora 21:23 EDT, va atinge maximul puțin după miezul nopții și se va încheia în jurul orei 03:00 EDT, vineri (28 august).</p>
<p>Luna nu va intra complet în umbra Pământului, astfel că fenomenul nu poate fi numit oficial o „Lună sângerie”, însă va fi cea mai profundă eclipsă parțială de Lună vizibilă oriunde în lume până la următoarea eclipsă totală de Lună, din 31 decembrie 2028. Acest lucru ar putea crea condiții de observare deosebit de neobișnuite.</p>
<p>„În mod normal, Luna plină concurează cu aurorele prin faptul că luminează cerul. Dar, odată scufundată în umbra Pământului, va deveni relativ întunecată, ceea ce va crește șansele de a observa luminile nordului”, a spus Kerss.</p>
<h3>Sunt așteptate imagini spectaculoase</h3>
<p>Contrastul dintre verdele benzilor aurorei și suprafața Lunii colorată într-un roșu-arămiu ar trebui să ofere imagini spectaculoase. Însă, dacă furtuna geomagnetică de categoria G2 va fi suficient de puternică, unii observatori ar putea vedea un fenomen și mai rar.</p>
<blockquote><p>„Dacă aurora boreală apare deasupra orizontului vostru, este posibil să vedeți chiar și aurore roșii de mare altitudine în același timp cu o Lună înroșită”, a adăugat Kerss.</p></blockquote>
<p>Culorile aurorei boreale sunt influențate de diferitele gaze din atmosfera Pământului, în principal azotul și oxigenul, și de altitudinea la care acestea se află, potrivit NASA. La altitudini mai mici, oxigenul emite de obicei lumină verde. În timpul unor furtuni geomagnetice mai intense, însă, aurora poate ajunge la particulele de oxigen aflate la peste 200 de kilometri altitudine, iar acolo oxigenul emite lumină roșie.</p>
<p>În același timp, Luna capătă o nuanță roșu-arămie din cauza modului în care atmosfera Pământului curbează și absoarbe lumina. Lumina Soarelui conține un spectru de culori, iar componentele albastre și galbene sunt absorbite de atmosferă. Lumina roșie, însă, este refractată de atmosfera Pământului și direcționată către Lună, luminând satelitul nostru natural asemenea fasciculului unei lanterne de culoare roșu-sângeriu, potrivit Agenției Spațiale Europene.</p>
<h3 style="text-align: center;"><strong>Pentru cele mai importante știri, </strong><a href="https://t.me/realitateamd"><strong>abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!</strong></a></h3>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/spectacol-rar-pe-cer-aurora-boreala-rosie-ar-putea-aparea-joi-alaturi-de-luna-rosiatica-in-timpul-eclipsei-partiale-de-luna/">Spectacol rar pe cer: Aurora boreală roșie ar putea apărea joi alături de Luna roșiatică în timpul eclipsei parțiale de Lună</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
		<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/aurora-boreala-rosie-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/aurora-boreala-rosie-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/aurora-boreala-rosie-300x169.jpg 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/aurora-boreala-rosie-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/aurora-boreala-rosie-900x505.jpg 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />
		<media:thumbnail url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/aurora-boreala-rosie-750x420.jpg" />
		<media:content url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/aurora-boreala-rosie-750x420.jpg" medium="image" />
<postid>630713</postid>	</item>
		<item>
		<title>NASA avertizează asupra unui risc neașteptat: Microbii astronauților ar putea contamina Luna</title>
		<link>https://realitatea.md/nasa-avertizeaza-asupra-unui-risc-neasteptat-microbii-astronautilor-ar-putea-contamina-luna/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Realitatea.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 20 Aug 2026 12:25:36 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cosmos]]></category>
		<category><![CDATA[Homepage]]></category>
		<category><![CDATA[Slider]]></category>
		<category><![CDATA[lună]]></category>
		<category><![CDATA[microbi]]></category>
		<category><![CDATA[NASA]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://realitatea.md/?p=629649</guid>

					<description><![CDATA[<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/01/NASA-astronauti-Luna-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/01/NASA-astronauti-Luna-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/01/NASA-astronauti-Luna-300x169.jpg 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/01/NASA-astronauti-Luna-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/01/NASA-astronauti-Luna-900x505.jpg 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p>Microbii aduși de astronauți pe Lună ar putea supraviețui în zonele umbrite de la Polul Sud și ar putea complica viitoarele cercetări privind urmele de viață din trecut. Este concluzia unui studiu realizat de cercetători ai NASA și publicat în revista Science Advances, citată de Agerpres.ro. Oamenii de știință au analizat capacitatea mai multor microorganisme [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/nasa-avertizeaza-asupra-unui-risc-neasteptat-microbii-astronautilor-ar-putea-contamina-luna/">NASA avertizează asupra unui risc neașteptat: Microbii astronauților ar putea contamina Luna</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></description>
			<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/01/NASA-astronauti-Luna-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/01/NASA-astronauti-Luna-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/01/NASA-astronauti-Luna-300x169.jpg 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/01/NASA-astronauti-Luna-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/01/NASA-astronauti-Luna-900x505.jpg 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />							<content:encoded><![CDATA[<img loading="lazy" decoding="async" width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/01/NASA-astronauti-Luna-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/01/NASA-astronauti-Luna-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/01/NASA-astronauti-Luna-300x169.jpg 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/01/NASA-astronauti-Luna-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/01/NASA-astronauti-Luna-900x505.jpg 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p>Microbii aduși de astronauți pe Lună ar putea supraviețui în zonele umbrite de la Polul Sud și ar putea complica viitoarele cercetări privind urmele de viață din trecut. Este concluzia unui studiu realizat de cercetători ai NASA și publicat în revista Science Advances, citată de Agerpres.ro.</p>
<p>Oamenii de știință au analizat capacitatea mai multor microorganisme terestre de a rezista condițiilor extreme din trei regiuni aflate în apropierea Polului Sud lunar: Nobile Rim, Connecting Ridge și De Gerlache Rim. Pe baza hărților detaliate privind altitudinea și temperaturile, cercetătorii au identificat adevărate „nișe de supraviețuire”, unde microbii ar putea rămâne în stare latentă.</p>
<p>Printre organismele analizate s-au numărat Aspergillus niger, Bacillus subtilis, Staphylococcus aureus, Deinococcus radiodurans și mai multe specii de Fusarium. Cel mai rezistent s-a dovedit Aspergillus niger, un fung identificat anterior chiar și în interiorul Stației Spațiale Internaționale și despre care experimentele au arătat că poate rezista și condițiilor din exteriorul stației.</p>
<p>Problema este cu atât mai importantă cu cât microorganismele călătoresc inevitabil împreună cu oamenii. Bacteriile de pe piele și din mediul uman se pot răspândi de pe costumele spațiale și din habitate, ajungând pe suprafața altor corpuri cerești.</p>
<blockquote><p>Oamenii sunt exploratori din fire, iar odată cu ei vin și vocile lor, amintirile lor&#8230; și microbii lor”, a explicat planetologul NASA Prabal Saxena, coordonatorul studiului.</p></blockquote>
<p>În cazul vehiculelor robotizate, problema contaminării poate fi redusă prin sterilizare. Unele aparate sunt supuse unor temperaturi de peste 204 grade Celsius pentru eliminarea microorganismelor. Pentru o misiune cu echipaj uman, însă, o asemenea metodă nu este posibilă.</p>
<p>Cercetătorii atrag atenția că prezența microbilor tereștri ar putea influența viitoarele analize ale solului lunar. Dacă microorganismele ajung în zonele investigate, ele ar putea confunda căutarea unor semnale chimice care indică procese biologice sau geologice produse în trecut.</p>
<p>Polul Sud al Lunii este deosebit de important în acest context. Din cauza înclinării foarte mici a axei Lunii, Soarele rămâne foarte jos deasupra orizontului, iar crestele craterelor pot bloca lumina și crea regiuni permanent umbrite. Aceste zone sunt extrem de reci și pot păstra depozite de apă înghețată, fiind în același timp protejate parțial de radiațiile solare.</p>
<blockquote><p>„Când ne gândim la Lună, de obicei nu ne vine în minte biologia”, a declarat cercetătoarea NASA Heather Graham. Ea avertizează însă că Luna trebuie tratată ca un laborator natural și că primele misiuni în aceste regiuni ar trebui să acorde o atenție specială microorganismelor aduse de pe Pământ.</p></blockquote>
<p>Totuși, oamenii de știință subliniază că nu există dovezi că acești microbi s-ar putea reproduce pe Lună. Pentru dezvoltare și multiplicare, ei au nevoie, în general, de apă lichidă, temperaturi mai moderate și alte condiții care nu sunt disponibile în mediul lunar.</p>
<p>Astfel, riscul principal nu este apariția unei „vieți lunare” provenite de pe Pământ, ci contaminarea unor locuri care ar putea păstra informații despre istoria Sistemului Solar.</p>
<p>NASA intenționează să trimită în 2028 primul echipaj uman pe suprafața Lunii după mai bine de jumătate de secol. Cercetările privind contaminarea microbiană devin astfel esențiale nu doar pentru viitoarele misiuni lunare, ci și pentru planurile de explorare a lui Marte, unde oamenii de știință vor căuta, printre altele, indicii despre existența unei vieți care ar fi putut apărea în trecut.</p>
<h3 style="text-align: center;"><strong>Pentru cele mai importante știri, </strong><a href="https://t.me/realitateamd"><strong>abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!</strong></a></h3>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/nasa-avertizeaza-asupra-unui-risc-neasteptat-microbii-astronautilor-ar-putea-contamina-luna/">NASA avertizează asupra unui risc neașteptat: Microbii astronauților ar putea contamina Luna</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
		<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/01/NASA-astronauti-Luna-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/01/NASA-astronauti-Luna-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/01/NASA-astronauti-Luna-300x169.jpg 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/01/NASA-astronauti-Luna-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/01/NASA-astronauti-Luna-900x505.jpg 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />
		<media:thumbnail url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2026/01/NASA-astronauti-Luna-750x420.jpg" />
		<media:content url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2026/01/NASA-astronauti-Luna-750x420.jpg" medium="image" />
<postid>629649</postid>	</item>
		<item>
		<title>Stelele se prind în horă la noapte! Unde poate fi urmărită eclipsa în Moldova și fenomenul spectaculos care o va urma</title>
		<link>https://realitatea.md/stelele-se-prind-in-hora-la-noapte-unde-poate-fi-urmarita-eclipsa-in-moldova-si-fenomenul-spectaculos-care-o-va-urma/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Realitatea.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 12 Aug 2026 14:42:29 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cosmos]]></category>
		<category><![CDATA[Homepage]]></category>
		<category><![CDATA[RLive News]]></category>
		<category><![CDATA[Slider]]></category>
		<category><![CDATA[eclipsa]]></category>
		<category><![CDATA[locatii]]></category>
		<category><![CDATA[Moldova]]></category>
		<category><![CDATA[Perseide]]></category>
		<category><![CDATA[ploaie de stele]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://realitatea.md/?p=628316</guid>

					<description><![CDATA[<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/04/eclipsa-de-soare-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/04/eclipsa-de-soare-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/04/eclipsa-de-soare-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/04/eclipsa-de-soare-900x505.jpg 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p>În seara de 12 august se va produce eclipsa de soare. Fenomenul va fi urmat de ploaia de stele Perseide, care se produce tradițional în luna august. În Republica Moldova, eclipsa ar putea fi urmărită în localitățile Mereșeuca din raionul Ocnița și Criva din raionul Briceni, conform portalului Time and Date, care monitorizează fenomenele astronomice. [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/stelele-se-prind-in-hora-la-noapte-unde-poate-fi-urmarita-eclipsa-in-moldova-si-fenomenul-spectaculos-care-o-va-urma/">Stelele se prind în horă la noapte! Unde poate fi urmărită eclipsa în Moldova și fenomenul spectaculos care o va urma</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></description>
			<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/04/eclipsa-de-soare-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/04/eclipsa-de-soare-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/04/eclipsa-de-soare-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/04/eclipsa-de-soare-900x505.jpg 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />							<content:encoded><![CDATA[<img loading="lazy" decoding="async" width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/04/eclipsa-de-soare-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/04/eclipsa-de-soare-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/04/eclipsa-de-soare-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/04/eclipsa-de-soare-900x505.jpg 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p>În seara de 12 august se va produce eclipsa de soare. Fenomenul va fi urmat de ploaia de stele Perseide, care se produce tradițional în luna august.</p>
<p>În Republica Moldova, eclipsa ar putea fi urmărită în localitățile Mereșeuca din raionul Ocnița și Criva din raionul Briceni, conform portalului <a href="https://www.timeanddate.com/eclipse/in/moldova?iso=20260812">Time and Date, </a>care monitorizează fenomenele astronomice.</p>
<p>La Mereșeuca, eclipsa ar putea putea fi văzută de la 20:18, iar la Criva &#8211; începând cu 20:31.</p>
<p>Va urma cea mai spectaculoasă ploaie de stele a anului &#8211; Perseidele. Fenomenul va fi cel mai bine vizibil în Chișinău în jurul orei 22:30, la Bălți &#8211; de la 3:32, la Cahul în jurul orei 3:38, iar la Tiraspol &#8211; la 3:47.</p>
<div class="content-text">
<h3 style="text-align: center;"><strong>Pentru cele mai importante știri, </strong><a href="https://t.me/realitateamd"><strong>abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!</strong></a></h3>
</div>
<p>Eclipsa totală de Soare de pe 12 august 2026 va putea fi văzută integral în Groenlanda, Islanda, Oceanul Atlantic, nordul Portugaliei și nordul Spaniei.</p>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/stelele-se-prind-in-hora-la-noapte-unde-poate-fi-urmarita-eclipsa-in-moldova-si-fenomenul-spectaculos-care-o-va-urma/">Stelele se prind în horă la noapte! Unde poate fi urmărită eclipsa în Moldova și fenomenul spectaculos care o va urma</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
		<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/04/eclipsa-de-soare-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/04/eclipsa-de-soare-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/04/eclipsa-de-soare-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2023/04/eclipsa-de-soare-900x505.jpg 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />
		<media:thumbnail url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2023/04/eclipsa-de-soare-750x420.jpg" />
		<media:content url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2023/04/eclipsa-de-soare-750x420.jpg" medium="image" />
<postid>628316</postid>	</item>
		<item>
		<title>Oamenii de știință voiau să regleze un telescop, dar au făcut fotografii istorice cu soarele. Ce au descoperit</title>
		<link>https://realitatea.md/oamenii-de-stiinta-voiau-sa-regleze-un-telescop-dar-au-facut-fotografii-istorice-cu-soarele-ce-au-descoperit/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Realitatea.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 06 Aug 2026 16:37:47 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cosmos]]></category>
		<category><![CDATA[Homepage]]></category>
		<category><![CDATA[Slider]]></category>
		<category><![CDATA[cercetare]]></category>
		<category><![CDATA[fotografii]]></category>
		<category><![CDATA[oameni de stiinta]]></category>
		<category><![CDATA[soare]]></category>
		<category><![CDATA[telescop]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://realitatea.md/?p=627353</guid>

					<description><![CDATA[<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/foto-soare-750x420.png" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/foto-soare-750x420.png 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/foto-soare-300x168.png 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/foto-soare-1024x574.png 1024w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/foto-soare-768x431.png 768w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/foto-soare-500x281.png 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/foto-soare-900x505.png 900w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/foto-soare.png 1070w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p>Oamenii de ştiinţă au realizate cele mai detaliate imagini ale suprafeţei Soarelui de până acum. Cercetătorii au reușit să vadă suprafața incandescentă a stelei cu ajutorul Telescopului Solar Daniel K. Inouye al Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă, situat pe insula Maui din Hawaii. Iniţial, savanții au realizat aceste imagini pentru a regla cu precizie şi a testa [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/oamenii-de-stiinta-voiau-sa-regleze-un-telescop-dar-au-facut-fotografii-istorice-cu-soarele-ce-au-descoperit/">Oamenii de știință voiau să regleze un telescop, dar au făcut fotografii istorice cu soarele. Ce au descoperit</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></description>
			<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/foto-soare-750x420.png" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/foto-soare-750x420.png 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/foto-soare-300x168.png 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/foto-soare-1024x574.png 1024w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/foto-soare-768x431.png 768w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/foto-soare-500x281.png 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/foto-soare-900x505.png 900w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/foto-soare.png 1070w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />							<content:encoded><![CDATA[<img loading="lazy" decoding="async" width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/foto-soare-750x420.png" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/foto-soare-750x420.png 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/foto-soare-300x168.png 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/foto-soare-1024x574.png 1024w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/foto-soare-768x431.png 768w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/foto-soare-500x281.png 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/foto-soare-900x505.png 900w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/foto-soare.png 1070w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p>Oamenii de ştiinţă au realizate cele mai detaliate imagini ale suprafeţei Soarelui de până acum. Cercetătorii au reușit să vadă suprafața incandescentă a stelei cu ajutorul Telescopului Solar Daniel K. Inouye al Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă, situat pe insula Maui din Hawaii.</p>
<p>Iniţial, savanții au realizat aceste imagini pentru a regla cu precizie şi a testa limitele telescopului, transmite <a href="https://www.news.ro/cultura-media/noile-imagini-ale-soarelui-prezinta-suprafata-acestuia-cu-cel-mai-mare-nivel-de-detaliu-inregistrat-pana-acum-foto-video-1922405206232026080722590384">news.ro</a>. Însă, când au analizat rezultatele, şi-au dat seama că fotografiaseră învelişul exterior strălucitor al Soarelui la o rezoluţie mai mare decât oricând până atunci.</p>
<h3 style="text-align: center;">Pentru cele mai importante știri, <a href="https://t.me/realitateamd" target="_blank" rel="noopener">abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!</a></h3>
<p>Aceștia au observat modele ciudate, asemănătoare unor pene, care se unduiau pe suprafață. Aceste unduiri ar fi cauzate de fragmente de plasmă magnetizată, se deplasează una pe lângă alta cu viteze diferite și sunt asemănătoare cu undele care se formează atunci când o rafală de vânt suflă peste apă.</p>
<p>Fenimenul a fost observat pe Pământ şi pe alte planete, precum Jupiter şi Saturn, dar <em>„nu a fost observat niciodată la un astfel de nivel pe suprafaţa Soarelui”</em>, potrivit cercetătorilor.</p>
<p><iframe style="border: none; overflow: hidden;" src="https://www.facebook.com/plugins/video.php?height=381&amp;href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2Freel%2F2810475732664360%2F&amp;show_text=false&amp;width=560&amp;t=0" width="560" height="381" frameborder="0" scrolling="no" allowfullscreen="allowfullscreen"></iframe></p>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/oamenii-de-stiinta-voiau-sa-regleze-un-telescop-dar-au-facut-fotografii-istorice-cu-soarele-ce-au-descoperit/">Oamenii de știință voiau să regleze un telescop, dar au făcut fotografii istorice cu soarele. Ce au descoperit</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
		<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/foto-soare-750x420.png" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/foto-soare-750x420.png 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/foto-soare-300x168.png 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/foto-soare-1024x574.png 1024w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/foto-soare-768x431.png 768w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/foto-soare-500x281.png 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/foto-soare-900x505.png 900w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/foto-soare.png 1070w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />
		<media:thumbnail url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/foto-soare-750x420.png" />
		<media:content url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/foto-soare-750x420.png" medium="image" />
<postid>627353</postid>	</item>
		<item>
		<title>O bucată uriașă a unei rachete SpaceX ar fi lovit Luna. NASA vrea să studieze impactul</title>
		<link>https://realitatea.md/o-bucata-uriasa-a-unei-rachete-spacex-ar-fi-lovit-luna-nasa-vrea-sa-studieze-impactul/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Realitatea.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 05 Aug 2026 09:25:50 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cosmos]]></category>
		<category><![CDATA[Homepage]]></category>
		<category><![CDATA[Slider]]></category>
		<category><![CDATA[lună]]></category>
		<category><![CDATA[NASA]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://realitatea.md/?p=627072</guid>

					<description><![CDATA[<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/luna-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/luna-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/luna-300x168.jpg 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/luna-1024x574.jpg 1024w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/luna-768x431.jpg 768w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/luna-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/luna-900x505.jpg 900w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/luna.jpg 1070w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p>O treaptă a unei rachete Falcon 9 a companiei SpaceX ar fi lovit accidental suprafața Lunii, după ce a plutit necontrolat în spațiu încă din 2025. Evenimentul nu a fost confirmat oficial, însă oamenii de știință îl consideră o oportunitate rară de cercetare. Potrivit Antena 3 CNN, care citează BBC și The Guardian, impactul era [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/o-bucata-uriasa-a-unei-rachete-spacex-ar-fi-lovit-luna-nasa-vrea-sa-studieze-impactul/">O bucată uriașă a unei rachete SpaceX ar fi lovit Luna. NASA vrea să studieze impactul</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></description>
			<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/luna-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/luna-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/luna-300x168.jpg 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/luna-1024x574.jpg 1024w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/luna-768x431.jpg 768w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/luna-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/luna-900x505.jpg 900w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/luna.jpg 1070w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />							<content:encoded><![CDATA[<img loading="lazy" decoding="async" width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/luna-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/luna-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/luna-300x168.jpg 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/luna-1024x574.jpg 1024w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/luna-768x431.jpg 768w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/luna-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/luna-900x505.jpg 900w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/luna.jpg 1070w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p>O treaptă a unei rachete Falcon 9 a companiei SpaceX ar fi lovit accidental suprafața Lunii, după ce a plutit necontrolat în spațiu încă din 2025. Evenimentul nu a fost confirmat oficial, însă oamenii de știință îl consideră o oportunitate rară de cercetare.</p>
<p>Potrivit <a href="https://www.antena3.ro/life/sanatate/o-bucata-uriasa-dintr-o-racheta-spacex-ar-fi-lovit-luna-nasa-se-pregateste-sa-studieze-impactul-798293.html" target="_blank" rel="noopener">Antena 3 CNN</a>, care citează BBC și The Guardian, impactul era estimat să aibă loc în jurul orei 09:35 (ora României), cu o viteză de aproximativ 8.690 km/h.</p>
<p>Fragmentul provine din treapta superioară a unei rachete Falcon 9, lansată în ianuarie 2025 pentru a transporta spre Lună un modul de aselenizare al companiei americane Firefly Aerospace. După separare, componenta a rămas pe orbită, iar în lipsa combustibilului și a posibilității de a fi controlată, a ajuns pe o traiectorie care ar fi dus-o spre suprafața Lunii.</p>
<p>NASA a precizat că impactul nu reprezintă niciun pericol pentru Pământ. Agenția americană intenționează însă să studieze efectele coliziunii, pe care cercetătorii le consideră valoroase pentru înțelegerea comportamentului suprafeței lunare și pentru îmbunătățirea metodelor de monitorizare a obiectelor din spațiu.</p>
<p>În același timp, evenimentul readuce în atenție problema deșeurilor spațiale. Potrivit estimărilor NASA, după acest impact, pe Lună se vor afla aproximativ 3.000 de obiecte create de om, cu o greutate totală de aproape 190 de tone.</p>
<p>În mod obișnuit, trepetel rachetelor reintră în atmosfera Pământului și se dezintegrează sau cad în ocean după încheierea misiunii. În acest caz, însă, misiunea spre Lună a avut o propulsie mai mare, iar treapta superioară a rămas în spațiu până când astronomii au stabilit, în acest an, că traiectoria sa se încheia la Lună.</p>
<h3 style="text-align: center;"><strong>Pentru cele mai importante știri, </strong><a href="https://t.me/realitateamd" target="_blank" rel="noopener"><strong>abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!</strong></a></h3>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/o-bucata-uriasa-a-unei-rachete-spacex-ar-fi-lovit-luna-nasa-vrea-sa-studieze-impactul/">O bucată uriașă a unei rachete SpaceX ar fi lovit Luna. NASA vrea să studieze impactul</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
		<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/luna-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/luna-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/luna-300x168.jpg 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/luna-1024x574.jpg 1024w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/luna-768x431.jpg 768w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/luna-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/luna-900x505.jpg 900w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/luna.jpg 1070w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />
		<media:thumbnail url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/luna-750x420.jpg" />
		<media:content url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2026/08/luna-750x420.jpg" medium="image" />
<postid>627072</postid>	</item>
		<item>
		<title>O rachetă SpaceX scăpată de sub control se va izbi de Lună. Viteza impactului</title>
		<link>https://realitatea.md/o-racheta-spacex-scapata-de-sub-control-se-va-izbi-de-luna-viteza-impactului/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Ana Panaguța]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 31 Jul 2026 20:35:09 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cosmos]]></category>
		<category><![CDATA[Homepage]]></category>
		<category><![CDATA[Slider]]></category>
		<category><![CDATA[impact]]></category>
		<category><![CDATA[lună]]></category>
		<category><![CDATA[rachetă SpaceX]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://realitatea.md/?p=626319</guid>

					<description><![CDATA[<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/racheta-space-X-750x420.webp" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/racheta-space-X-750x420.webp 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/racheta-space-X-500x281.webp 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/racheta-space-X-900x505.webp 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p>O treaptă superioară a unei rachete SpaceX, rămasă pe orbită după lansarea a două module lunare în ianuarie 2025, se află pe o traiectorie de impact cu Luna şi se va prăbuşi accidental miercurea viitoare, relatează hotnews.ro. Specialiştii estimează că racheta va lovi suprafaţa Lunii cu aproximativ 8.700 km/h, în apropierea craterului Einstein, pe partea [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/o-racheta-spacex-scapata-de-sub-control-se-va-izbi-de-luna-viteza-impactului/">O rachetă SpaceX scăpată de sub control se va izbi de Lună. Viteza impactului</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></description>
			<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/racheta-space-X-750x420.webp" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/racheta-space-X-750x420.webp 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/racheta-space-X-500x281.webp 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/racheta-space-X-900x505.webp 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />							<content:encoded><![CDATA[<img loading="lazy" decoding="async" width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/racheta-space-X-750x420.webp" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/racheta-space-X-750x420.webp 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/racheta-space-X-500x281.webp 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/racheta-space-X-900x505.webp 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p class="wp-block-paragraph">O treaptă superioară a unei rachete SpaceX, rămasă pe orbită după lansarea a două module lunare în ianuarie 2025, se află pe o traiectorie de impact cu Luna şi se va prăbuşi accidental miercurea viitoare, relatează <a href="https://hotnews.ro/o-racheta-spacex-scapata-de-sub-control-se-va-izbi-de-luna-viteza-impactului-2314505" target="_blank" rel="noopener">hotnews.ro</a>.</p>
<p class="wp-block-paragraph">Specialiştii estimează că racheta va lovi suprafaţa Lunii cu aproximativ 8.700 km/h, în apropierea craterului Einstein, pe partea vizibilă dinspre Pământ.</p>
<p class="wp-block-paragraph">Impactul va forma un crater de circa 27 de metri în diametru şi 5 metri adâncime şi va proiecta în spaţiu un nor de praf şi rocă ce ar putea fi observat cu telescoapele timp de câteva zeci de minute, mai notează AP, citată de News.ro.</p>
<p class="wp-block-paragraph">Deşi impactul nu reprezintă un pericol imediat, oamenii de ştiinţă spun că evenimentul evidenţiază problema tot mai mare a deşeurilor spaţiale şi necesitatea unei mai bune gestionări a traficului din jurul Lunii, în contextul viitoarelor misiuni cu roboţi şi astronauţi.</p>
<p class="wp-block-paragraph">Racheta transportase două module lunare private: Blue Ghost, al companiei Firefly Aerospace, care a realizat prima aselenizare privată complet reuşită, şi un modul al companiei japoneze ispace, care s-a prăbuşit la aterizare.</p>
<p class="wp-block-paragraph">NASA şi sonda sud-coreeană Danuri vor fotografia zona înainte şi după impact, pentru a analiza efectele coliziunii şi comportamentul materialului ejectat, informaţii considerate importante pentru evaluarea riscurilor pe care astfel de impacturi le-ar putea reprezenta pentru viitoarele baze umane de pe Lună.</p>
<h3 style="text-align: center;"><strong>Pentru cele mai importante știri, </strong><a href="https://t.me/realitateamd"><strong>abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!</strong></a></h3>
<div class="hn2-as w-full block sm:block md:block lg:block xl:block" role="presentation" aria-hidden="true" data-nosnippet="">
<div id="hn-as-article-1" data-slot-id="hn-as-article-1" data-google-query-id="CLSy5cjT_ZUDFYjiDQkd9rEaYw"></div>
</div>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/o-racheta-spacex-scapata-de-sub-control-se-va-izbi-de-luna-viteza-impactului/">O rachetă SpaceX scăpată de sub control se va izbi de Lună. Viteza impactului</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
		<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/racheta-space-X-750x420.webp" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/racheta-space-X-750x420.webp 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/racheta-space-X-500x281.webp 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/racheta-space-X-900x505.webp 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />
		<media:thumbnail url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/racheta-space-X-750x420.webp" />
		<media:content url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/racheta-space-X-750x420.webp" medium="image" />
<postid>626319</postid>	</item>
		<item>
		<title>Perseidele 2026: Când va putea fi admirată „ploaia de stele” din Moldova și unde se vede cel mai bine</title>
		<link>https://realitatea.md/perseidele-2026-cand-va-putea-fi-admirata-ploaia-de-stele-din-moldova-si-unde-se-vede-cel-mai-bine/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Realitatea.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 31 Jul 2026 05:20:52 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cosmos]]></category>
		<category><![CDATA[Homepage]]></category>
		<category><![CDATA[Slider]]></category>
		<category><![CDATA[Perseide]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://realitatea.md/?p=626112</guid>

					<description><![CDATA[<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/Perseide-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/Perseide-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/Perseide-300x168.jpg 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/Perseide-1024x574.jpg 1024w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/Perseide-768x431.jpg 768w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/Perseide-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/Perseide-900x505.jpg 900w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/Perseide.jpg 1070w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p>În luna august, cerul va oferi unul dintre cele mai spectaculoase fenomene astronomice ale anului. Curentul de meteori Perseide va putea fi observat și din Republica Moldova, iar în nopțile din jurul datei de 13 august, cei care vor ieși în locuri ferite de luminile orașelor vor avea șansa să vadă zeci de „stele căzătoare” [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/perseidele-2026-cand-va-putea-fi-admirata-ploaia-de-stele-din-moldova-si-unde-se-vede-cel-mai-bine/">Perseidele 2026: Când va putea fi admirată „ploaia de stele” din Moldova și unde se vede cel mai bine</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></description>
			<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/Perseide-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/Perseide-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/Perseide-300x168.jpg 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/Perseide-1024x574.jpg 1024w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/Perseide-768x431.jpg 768w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/Perseide-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/Perseide-900x505.jpg 900w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/Perseide.jpg 1070w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />							<content:encoded><![CDATA[<img loading="lazy" decoding="async" width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/Perseide-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/Perseide-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/Perseide-300x168.jpg 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/Perseide-1024x574.jpg 1024w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/Perseide-768x431.jpg 768w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/Perseide-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/Perseide-900x505.jpg 900w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/Perseide.jpg 1070w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p>În luna august, cerul va oferi unul dintre cele mai spectaculoase fenomene astronomice ale anului. Curentul de meteori Perseide va putea fi observat și din Republica Moldova, iar în nopțile din jurul datei de 13 august, cei care vor ieși în locuri ferite de luminile orașelor vor avea șansa să vadă zeci de „stele căzătoare” într-o singură oră.</p>
<p>Perseidele sunt active în perioada 17 iulie &#8211; 26 august, însă apogeul fenomenului din acest an este estimat în dimineața zilei de 13 august, în jurul orei 06:00. Deoarece maximul are loc după răsăritul Soarelui, cele mai bune momente pentru observații vor fi în nopțile de 12 spre 13 august și 13 spre 14 august.</p>
<p>Fenomenul este cunoscut popular drept „ploaia de stele”, însă astronomii explică faptul că denumirea nu este una corectă din punct de vedere științific. În realitate, Perseidele reprezintă un curent de meteori, format din particule de praf cosmic lăsate în urmă de cometa 109P/Swift-Tuttle.</p>
<p>În fiecare an, Pământul traversează această dâră de praf cosmic, iar particulele pătrund în atmosferă cu viteze foarte mari. În contact cu aerul, acestea se încălzesc și ard, lăsând pentru câteva fracțiuni de secundă dâre luminoase pe cer, pe care le vedem ca meteori.</p>
<p>Perseidele își poartă numele după constelația Perseu, deoarece, privite de pe Pământ, meteorii par să pornească din acea zonă a cerului. Este însă doar un efect de perspectivă.</p>
<h3>Unde se văd cel mai bine din Republica Moldova</h3>
<p>Pentru a observa cât mai multe Perseide, este recomandat să mergeți într-o zonă cu cer întunecat, departe de iluminatul artificial. Cele mai bune condiții sunt în mediul rural, pe dealuri, lângă păduri sau lacuri, ori în alte locuri aflate la distanță de orașe.</p>
<p>Specialiștii spun că, în condiții ideale, pot fi observați până la 100 de meteori pe oră. În schimb, din localitățile puternic iluminate, numărul acestora scade considerabil.</p>
<p>Perseidele sunt cel mai ușor de urmărit după miezul nopții și până înainte de răsărit, când constelația Perseu urcă mai sus pe cer.</p>
<p>Un alt avantaj al anului 2026 este că lumina Lunii nu va afecta semnificativ observațiile, ceea ce înseamnă că fenomenul va putea fi urmărit în condiții foarte bune, dacă vremea va fi senină.</p>
<h3 style="text-align: center;"><strong>Pentru cele mai importante știri, </strong><a href="https://t.me/realitateamd" target="_blank" rel="noopener"><strong>abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!</strong></a></h3>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/perseidele-2026-cand-va-putea-fi-admirata-ploaia-de-stele-din-moldova-si-unde-se-vede-cel-mai-bine/">Perseidele 2026: Când va putea fi admirată „ploaia de stele” din Moldova și unde se vede cel mai bine</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
		<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/Perseide-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/Perseide-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/Perseide-300x168.jpg 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/Perseide-1024x574.jpg 1024w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/Perseide-768x431.jpg 768w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/Perseide-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/Perseide-900x505.jpg 900w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/Perseide.jpg 1070w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />
		<media:thumbnail url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/Perseide-750x420.jpg" />
		<media:content url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/Perseide-750x420.jpg" medium="image" />
<postid>626112</postid>	</item>
		<item>
		<title>Incident în spațiu: Nava care trebuia să ajute telescopul Swift a scăpat de sub control</title>
		<link>https://realitatea.md/incident-in-spatiu-nava-care-trebuia-sa-ajute-telescopul-swift-a-scapat-de-sub-control/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Ana Panaguța]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 30 Jul 2026 18:33:32 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cosmos]]></category>
		<category><![CDATA[Homepage]]></category>
		<category><![CDATA[Slider]]></category>
		<category><![CDATA[cercetatori]]></category>
		<category><![CDATA[incident]]></category>
		<category><![CDATA[misiune]]></category>
		<category><![CDATA[NASA]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://realitatea.md/?p=626087</guid>

					<description><![CDATA[<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/NASA-1-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/NASA-1-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/NASA-1-300x169.jpg 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/NASA-1-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/NASA-1-900x505.jpg 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p>O navă spațială care se grăbea să salveze un telescop spațial NASA aflat în coborâre are acum nevoie, la rândul ei, să fie salvată. Sâmbătă după-amiază, nava spațială de salvare, care se afla la câțiva kilometri de Observatorul Neil Gehrels Swift al NASA, a început în mod neașteptat să se rotească necontrolat, punând misiunea în [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/incident-in-spatiu-nava-care-trebuia-sa-ajute-telescopul-swift-a-scapat-de-sub-control/">Incident în spațiu: Nava care trebuia să ajute telescopul Swift a scăpat de sub control</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></description>
			<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/NASA-1-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/NASA-1-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/NASA-1-300x169.jpg 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/NASA-1-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/NASA-1-900x505.jpg 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />							<content:encoded><![CDATA[<img loading="lazy" decoding="async" width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/NASA-1-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/NASA-1-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/NASA-1-300x169.jpg 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/NASA-1-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/NASA-1-900x505.jpg 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p>O navă spațială care se grăbea să salveze un telescop spațial NASA aflat în coborâre are acum nevoie, la rândul ei, să fie salvată. Sâmbătă după-amiază, nava spațială de salvare, care se afla la câțiva kilometri de Observatorul Neil Gehrels Swift al NASA, a început în mod neașteptat să se rotească necontrolat, punând misiunea în pericol, potrivit <a href="https://www.antena3.ro/high-tech/misiunea-nasa-de-salvare-a-telescopului-swift-e-in-pericol-nava-trimisa-sa-ii-ridice-orbita-a-inceput-sa-se-roteasca-necontrolat-797665.html" target="_blank" rel="noopener">antena3.ro</a>.</p>
<p>„A fost o situație foarte serioasă”, a declarat Ghonhee Lee, directorul executiv al Katalyst Space Technologies, mica firmă din Flagstaff, Arizona, care a construit nava spațială de dimensiunea unui frigider, numită Link.</p>
<p>Inginerii încearcă să încetinească rotația navei Link, care efectua o rotație completă la fiecare 40 de secunde. În ciuda stării sale degradate, nava ar trebui totuși să-și poată îndeplini obiectivul de a împinge Swift pe o orbită mai înaltă, a spus Lee.</p>
<p>Observatorul Swift, lansat în 2004, urmărește exploziile de raze gamma — flashuri strălucitoare de lumină de mare energie provenite de la unele dintre cele mai violente explozii din univers. Swift a depășit cu mult durata de viață planificată, iar proiectanții observatorului nu au anticipat niciodată că va fi nevoie de o ridicare a orbitei sale.</p>
<p>Vârful ciclului solar de 11 ani al petelor solare, atins la sfârșitul lui 2024, s-a dovedit a fi mai puternic decât se anticipase.</p>
<p>Un Soare mai activ produce mai multe erupții solare care încălzesc atmosfera superioară a Pământului, determinând-o să se extindă și să mărească rezistența aerodinamică exercitată asupra sateliților.</p>
<h3>NASA cere soluții de la companii</h3>
<p>Dintr-odată, NASA și-a dat seama că ar putea pierde în curând Swift. Agenția spațială a solicitat rapid propuneri de la companii despre care credea că ar putea găsi soluții rapide și ieftine. Katalyst a câștigat contractul și a construit Link în nouă luni.</p>
<p>Oficialii NASA avertizaseră că misiunea de salvare a lui Swift este una cu risc ridicat, dar și cu potențial de câștig mare. Din cauza termenului foarte scurt, aceasta nu a trecut prin anii de testare și verificare pe care îi parcurg în mod obișnuit misiunile NASA.</p>
<blockquote><p>„Există în continuare variante pentru a realiza o ridicare a orbitei și colaborăm foarte strâns cu Katalyst pentru a analiza abordări revizuite”, a declarat miercuri Shawn Domagal-Goldman, directorul diviziei de astrofizică a NASA, într-o declarație furnizată de agenție. „Știam că încercarea de a realiza această misiune de ridicare a orbitei într-un interval fără precedent de scurt va fi foarte dificilă. Dar știam și că merită să încercăm.”</p></blockquote>
<p>Lee a spus că apropierea lui Link de Swift ar urma acum, probabil, să fie amânată cu câteva săptămâni, până la sfârșitul lunii august. Mai întâi, Link va efectua observații atente ale lui Swift înainte de a încerca să-l captureze.</p>
<p>În ciuda incidentului de sâmbătă, ar trebui să mai existe suficient timp pentru salvarea lui Swift, înainte ca frecarea aerului să tragă observatorul de 1,6 tone în jos, până la distrugere. Swift se află în prezent la puțin peste 320 de kilometri deasupra suprafeței Pământului și coboară cu aproximativ 2,4 kilometri pe săptămână, a spus Lee, deși ritmul coborârii va accelera pe măsură ce observatorul va întâlni straturi mai dense ale atmosferei.</p>
<p>Dacă orbita lui Swift ar coborî până la aproximativ 300 de kilometri, o misiune de salvare ar deveni mai dificil de realizat.</p>
<p>Misiunea Link evoluase bine de la lansarea sa, pe 3 iulie. Sâmbătă, centrul de operațiuni al Katalyst din Broomfield, Colorado, a pierdut contactul cu nava spațială. Acest lucru era de așteptat. Fiind o misiune cu costuri reduse — 30 de milioane de dolari — Katalyst nu dispunea de resursele necesare pentru comunicații permanente cu nava spațială.</p>
<p>Dar astfel de întreruperi durează de obicei între 30 și 60 de minute, deși pauzele de trei-patru ore nu sunt neobișnuite, a spus Lee. De această dată, tăcerea a durat o zi. Câteva fragmente de date care au început să sosească au arătat că Link se rotea. „A fost o schimbare bruscă pentru echipă”, a spus Lee.</p>
<p>Investigațiile au arătat că problemele lui Link depășeau rotația necontrolată. Două dintre cele trei roți de reacție ale navei — discuri rotative folosite pentru orientarea acesteia — nu funcționau, iar propulsoarele sistemului de control al orientării, care elimină jeturi de gaz, funcționau inconsistent.</p>
<h3>Ce soluții au cercetătorii</h3>
<p>În timpul întreruperii comunicațiilor, sistemul electric al navei spațiale s-a repornit, ceea ce probabil a provocat cel puțin o parte dintre probleme. „Oprirea roților de reacție într-un mod necontrolat este, practic, ca și cum ai scoate ștecherul din priză”, a spus Lee. „Nu acesta este modul în care sunt proiectate să funcționeze.”</p>
<p>Alte vești au fost mai încurajatoare. Sistemul principal de propulsie, care folosește câmpuri electrice pentru a accelera atomi de xenon încărcați, funcționează fără probleme. Aceste propulsoare electrice pot fi rotite și sunt acum orientate într-o direcție care să încetinească rotația lui Link.</p>
<p>Și alte sisteme, inclusiv radiourile de comunicații și cele trei brațe robotice care urmează să-l captureze pe Swift, par să nu fi fost avariate.</p>
<p>Inginerii Katalyst și NASA încă nu știu ce s-a întâmplat în timpul întreruperii comunicațiilor. În câteva zile, pe măsură ce rotația încetinește, un canal de comunicații de mare viteză va transmite date de la Link, detaliind ce s-a întâmplat la bordul navei spațiale în orele în care comunicațiile au fost întrerupte.</p>
<blockquote><p>„Nu am identificat cauza principală a rotației inițiale”, a spus Lee. „Și, ca să fiu sincer, în acest moment nu am o ipoteză solidă, înainte să analizăm cu adevărat datele.”</p></blockquote>
<p>Inginerii Katalyst speră să poată repune în funcțiune roțile de reacție și propulsoarele cu gaz care nu mai funcționează, însă, dacă nu reușesc, sistemul de propulsie electrică le poate înlocui, a spus Lee. „Tocmai de aceea suntem atât de încrezători că misiunea nu s-a încheiat și că nu renunțăm.”</p>
<h3 style="text-align: center;"><strong>Pentru cele mai importante știri, </strong><a href="https://t.me/realitateamd"><strong>abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!</strong></a></h3>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/incident-in-spatiu-nava-care-trebuia-sa-ajute-telescopul-swift-a-scapat-de-sub-control/">Incident în spațiu: Nava care trebuia să ajute telescopul Swift a scăpat de sub control</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
		<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/NASA-1-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/NASA-1-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/NASA-1-300x169.jpg 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/NASA-1-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/NASA-1-900x505.jpg 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />
		<media:thumbnail url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/NASA-1-750x420.jpg" />
		<media:content url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/NASA-1-750x420.jpg" medium="image" />
<postid>626087</postid>	</item>
		<item>
		<title>”Zeul Haosului” se apropie de Pământ: asteroidul Apophis va fi văzut de miliarde de oameni</title>
		<link>https://realitatea.md/zeul-haosului-se-apropie-de-pamant-asteroidul-apophis-va-fi-vazut-de-miliarde-de-oameni/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Realitatea.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 18 Jul 2026 14:50:43 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cosmos]]></category>
		<category><![CDATA[Homepage]]></category>
		<category><![CDATA[Slider]]></category>
		<category><![CDATA[99942 Apophis]]></category>
		<category><![CDATA[asteroid]]></category>
		<category><![CDATA[Zeul Haosului]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://realitatea.md/?p=624075</guid>

					<description><![CDATA[<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/asteroid-750x420.png" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/asteroid-750x420.png 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/asteroid-500x281.png 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/asteroid-900x505.png 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p>Unul dintre cele mai spectaculoase evenimente astronomice ale secolului se apropie. Pe 13 aprilie 2029, asteroidul Apophis, supranumit ”Zeul Haosului”, va trece extrem de aproape de Pământ, într-un fenomen care ar putea fi urmărit de aproximativ 7,6 miliarde de oameni – aproape 90% din populația planetei. Asteroidul, denumit oficial 99942 Apophis, are o formă asemănătoare [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/zeul-haosului-se-apropie-de-pamant-asteroidul-apophis-va-fi-vazut-de-miliarde-de-oameni/">”Zeul Haosului” se apropie de Pământ: asteroidul Apophis va fi văzut de miliarde de oameni</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></description>
			<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/asteroid-750x420.png" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/asteroid-750x420.png 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/asteroid-500x281.png 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/asteroid-900x505.png 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />							<content:encoded><![CDATA[<img loading="lazy" decoding="async" width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/asteroid-750x420.png" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/asteroid-750x420.png 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/asteroid-500x281.png 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/asteroid-900x505.png 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p>Unul dintre cele mai spectaculoase evenimente astronomice ale secolului se apropie. Pe 13 aprilie 2029, asteroidul Apophis, supranumit ”Zeul Haosului”, va trece extrem de aproape de Pământ, într-un fenomen care ar putea fi urmărit de aproximativ 7,6 miliarde de oameni – aproape 90% din populația planetei.</p>
<p>Asteroidul, denumit oficial 99942 Apophis, are o formă asemănătoare unei alune și un diametru de aproximativ 450 de metri în cel mai lat punct, fiind comparabil ca dimensiune cu înălțimea clădirii Empire State Building din New York. Deși numele său inspiră teamă, cercetătorii dau asigurări că nu există niciun pericol pentru Pământ. Potrivit calculelor actuale, șansele ca Apophis să lovească planeta în timpul trecerii din 2029 sau în următorii 100 de ani sunt practic zero.</p>
<p>Momentul va fi însă extrem de important pentru oamenii de știință. Asteroidul va trece la o distanță de aproximativ 30.600 de kilometri de Pământ, mai aproape decât orbitele multor sateliți de comunicații, oferind o oportunitate rară pentru studierea structurii și comportamentului său.</p>
<p>NASA și alte agenții spațiale vor monitoriza îndeaproape evenimentul. Sonda OSIRIS-APEX va analiza asteroidul pentru a colecta date despre compoziția și mișcarea acestuia.</p>
<p>Cercetătorii spun că asteroidul va putea fi observat timp de aproximativ șapte ore, în regiunile unde va fi noapte, cerul va fi senin, iar poluarea luminoasă redusă. În momentul de maximă vizibilitate, acesta ar putea fi urmărit de miliarde de oameni din sudul Europei, Africa de Est, Asia, Orientul Mijlociu și Australia. Pentru cei care îl vor vedea, Apophis nu va arăta ca un obiect gigantic pe cer, ci ca o stea luminoasă care se deplasează lent, asemănătoare unui satelit.</p>
<p>Organizația Națiunilor Unite a declarat anul 2029 drept Anul Internațional al Conștientizării Asteroizilor și al Apărării Planetare, iar trecerea lui Apophis este considerată o ocazie istorică pentru cercetarea spațiului și pentru conștientizarea fragilității planetei noastre.</p>
<h3 class="content-text" style="text-align: center;"><strong>Pentru cele mai importante știri, </strong><a href="https://t.me/realitateamd"><strong>abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!</strong></a></h3>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/zeul-haosului-se-apropie-de-pamant-asteroidul-apophis-va-fi-vazut-de-miliarde-de-oameni/">”Zeul Haosului” se apropie de Pământ: asteroidul Apophis va fi văzut de miliarde de oameni</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
		<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/asteroid-750x420.png" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/asteroid-750x420.png 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/asteroid-500x281.png 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/asteroid-900x505.png 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />
		<media:thumbnail url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/asteroid-750x420.png" />
		<media:content url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/asteroid-750x420.png" medium="image" />
<postid>624075</postid>	</item>
		<item>
		<title>O cercetătoare a reușit să obțină praf cosmic în laborator pentru a înțelege cum a apărut viața</title>
		<link>https://realitatea.md/o-cercetatoare-a-reusit-sa-obtina-praf-cosmic-in-laborator-pentru-a-intelege-cum-a-aparut-viata/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Realitatea.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 13 Jul 2026 10:49:38 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[Cosmos]]></category>
		<category><![CDATA[Homepage]]></category>
		<category><![CDATA[Slider]]></category>
		<category><![CDATA[aparitia vietii]]></category>
		<category><![CDATA[laborator Australia]]></category>
		<category><![CDATA[Linda Losurdo]]></category>
		<category><![CDATA[praf cosmic]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://realitatea.md/?p=623191</guid>

					<description><![CDATA[<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/cosmoss-750x420.png" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/cosmoss-750x420.png 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/cosmoss-500x281.png 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/cosmoss-900x505.png 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p>Linda Losurdo, doctorandă în fizica materialelor și a plasmei la Universitatea din Sydney, Australia, a reușit să reproducă praf cosmic real în laboratorul său din cadrul centrului de cercetare al Facultății de Fizică. Procedând astfel, ea a replicat mecanismele universului, ceea ce va ajuta omenirea să înțeleagă cum a apărut viața pe planeta noastră. Mai [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/o-cercetatoare-a-reusit-sa-obtina-praf-cosmic-in-laborator-pentru-a-intelege-cum-a-aparut-viata/">O cercetătoare a reușit să obțină praf cosmic în laborator pentru a înțelege cum a apărut viața</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></description>
			<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/cosmoss-750x420.png" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/cosmoss-750x420.png 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/cosmoss-500x281.png 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/cosmoss-900x505.png 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />							<content:encoded><![CDATA[<img loading="lazy" decoding="async" width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/cosmoss-750x420.png" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/cosmoss-750x420.png 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/cosmoss-500x281.png 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/cosmoss-900x505.png 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p><strong>Linda Losurdo, doctorandă în fizica materialelor și a plasmei la Universitatea din Sydney, Australia, a reușit să reproducă praf cosmic real în laboratorul său din cadrul centrului de cercetare al Facultății de Fizică. Procedând astfel, ea a replicat mecanismele universului, ceea ce va ajuta omenirea să înțeleagă cum a apărut viața pe planeta noastră. Mai mult, munca tinerei doctorande a deschis noi perspective asupra modului în care ingredientele chimice și moleculele complexe necesare vieții s-ar fi putut forma în spațiu, cu mult înainte de existența Pământului, transmite <a href="https://www.antena3.ro/life/stiinta/o-cercetatoare-din-australia-a-reusit-sa-obtina-praf-cosmic-in-laborator-descoperirea-ar-putea-replica-modul-in-care-a-aparut-viata-795425.html">Antena 3 CNN</a>.</strong></p>
<p>Linda Losurdo a recreat un mic colț al universului în laboratorul ei, în interiorul unui tub mic, special conceput. Folosind o pompă de vid, a extras aerul din tub, recreând condițiile de vid similare cu cele ale spațiului. Apoi a introdus azot, dioxid de carbon și acetilenă, aceleași gaze care se găsesc în mediile din jurul stelelor și în comete, asteroizi și meteoriți, relatează Corriere della Sera. Amestecul gazos a fost expus la aproximativ 10.000 de volți de potențial electric timp de aproximativ o oră, generând un tip de plasmă și „praful cosmic” asociat, bogat în carbon, hidrogen, oxigen și azot, care sunt esențiale pentru multe substanțe organice esențiale pentru viață.</p>
<p>Rezultatele cercetării au fost publicate în publicaţia „The Astrophysical Journal of the American Astronomical Society”.  Praful cosmic se formează în mod natural în medii astrofizice extreme, unde moleculele sunt bombardate constant de ioni și electroni. Oamenii de știință pot identifica acest praf în spațiu deoarece emite un semnal infraroșu distinct : este ca o amprentă care îi dezvăluie structura chimică. Praful produs în experimentele Dr. Losurdo a prezentat aceleași caracteristici infraroșii, confirmând că a găsit direcția corectă și că procesul de laborator reflectă fidel ceea ce se întâmplă în spațiu.</p>
<p>Acest sistem le va permite, evident, oamenilor de știință să studieze praful în laborator, mai degrabă decât în ​​condiții altfel imposibile. Studiul ne-ar putea oferi informații semnificative despre cum se poate forma „praful cosmic carbonic” și ce rol joacă acesta în plasma emisă de stelele gigantice sau găsită în regiunile universului unde se nasc stelele. Acest lucru este crucial pentru înțelegerea mediilor din norii de praf cosmic, unde se crede că au loc procese chimice relevante pentru viață.</p>
<p>Prin analizarea semnăturii sale chimice, am putea chiar înțelege de unde provine un meteorit și ce cale a urmat în existența sa. Pe lângă faptul că oferă informații despre originile vieții, cercetătorii își propun să construiască o bază de date cu toate semnăturile infraroșii diferite obținute din cât mai multe prafuri cosmice create în laborator.</p>
<p>Noua disciplină de studiere a chimiei cosmice merge mult dincolo de simpla observare a stelelor și deschide o nouă fereastră către procesele profunde ale universului.</p>
<div class="content-text">
<div>
<h3 style="text-align: center;"><strong>Pentru cele mai importante știri, </strong><a href="https://t.me/realitateamd" target="_blank" rel="noopener"><strong>abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!</strong></a></h3>
</div>
</div>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/o-cercetatoare-a-reusit-sa-obtina-praf-cosmic-in-laborator-pentru-a-intelege-cum-a-aparut-viata/">O cercetătoare a reușit să obțină praf cosmic în laborator pentru a înțelege cum a apărut viața</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
		<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/cosmoss-750x420.png" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/cosmoss-750x420.png 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/cosmoss-500x281.png 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/cosmoss-900x505.png 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />
		<media:thumbnail url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/cosmoss-750x420.png" />
		<media:content url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2026/07/cosmoss-750x420.png" medium="image" />
<postid>623191</postid>	</item>
		<item>
		<title>Astronomii cercetează planeta care a supraviețuit morții soarelui său. Teoria revoluționară a oamenilor de știință</title>
		<link>https://realitatea.md/astronomii-cerceteaza-planeta-care-a-supravietuit-mortii-soarelui-sau-teoria-revolutionara-a-oamenilor-de-stiinta/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Realitatea.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 11 Jul 2026 14:23:34 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[Cosmos]]></category>
		<category><![CDATA[Homepage]]></category>
		<category><![CDATA[Slider]]></category>
		<category><![CDATA[ardere]]></category>
		<category><![CDATA[astronomi]]></category>
		<category><![CDATA[descoperire]]></category>
		<category><![CDATA[planeta]]></category>
		<category><![CDATA[soare]]></category>
		<category><![CDATA[supravietuire]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://realitatea.md/?p=623002</guid>

					<description><![CDATA[<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/cosmos-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/cosmos-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/cosmos-300x168.jpg 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/cosmos-1024x574.jpg 1024w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/cosmos-768x431.jpg 768w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/cosmos-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/cosmos-900x505.jpg 900w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/cosmos.jpg 1070w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p>La circa 81 de ani-lumină de Pământ, în constelația Dragonului, există o exoplanetă care a supraviețuit miliarde de ani, după moartea unei stele similare Soarelui. Conform oamenilor de știință, masa obiectului cunoscut drept WD 1856 b, este de aproximativ opt ori mai mare decât cea a lui Jupiter, iar temperatura atmosferei sale este de circa [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/astronomii-cerceteaza-planeta-care-a-supravietuit-mortii-soarelui-sau-teoria-revolutionara-a-oamenilor-de-stiinta/">Astronomii cercetează planeta care a supraviețuit morții soarelui său. Teoria revoluționară a oamenilor de știință</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></description>
			<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/cosmos-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/cosmos-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/cosmos-300x168.jpg 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/cosmos-1024x574.jpg 1024w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/cosmos-768x431.jpg 768w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/cosmos-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/cosmos-900x505.jpg 900w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/cosmos.jpg 1070w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />							<content:encoded><![CDATA[<img loading="lazy" decoding="async" width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/cosmos-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/cosmos-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/cosmos-300x168.jpg 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/cosmos-1024x574.jpg 1024w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/cosmos-768x431.jpg 768w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/cosmos-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/cosmos-900x505.jpg 900w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/cosmos.jpg 1070w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p>La circa 81 de ani-lumină de Pământ, în constelația Dragonului, există o exoplanetă care a supraviețuit miliarde de ani, după moartea unei stele similare Soarelui. Conform oamenilor de știință, masa obiectului cunoscut drept WD 1856 b, este de aproximativ opt ori mai mare decât cea a lui Jupiter, iar temperatura atmosferei sale este de circa 127 de grade Celsius.</p>
<p>Planeta orbitează foarte aproape de pitica albă rămasă în urma exploziei stelare, informează <a href="https://hotnews.ro/astronomii-cerceteaza-o-planeta-care-a-supravietuit-cataclismului-inevitabil-moartea-soarelui-2296082">hotnews.ro</a>. Unii astronomi cred că planeta a „migrat” treptat spre interior.</p>
<p>WD 1856 b ilustrează modul în care unele planete pot supraviețui morții stelei în jurul căreia orbitează, așa cum s-ar putea întâmpla și cu unele dintre cele ale sistemului nostru solar.</p>
<div class="content-text">
<h3 style="text-align: center;"><strong>Pentru cele mai importante știri, </strong><a href="https://t.me/realitateamd"><strong>abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!</strong></a></h3>
</div>
<p>Planeta se află acum de 50 de ori mai aproape de pitica albă, obiect rămas după arderea stelei sale, decât este Pământul de Soare, făcând o rotație completă în doar 1,4 zile.</p>
<p>WD 1856 b se află într-un mediu gravitațional neobișnuit, deoarece pitica albă face parte dintr-un sistem triplu de stele, alături de două pitice roșii, fiecare având aproximativ 30% din masa Soarelui. Există două ipoteze despre ce s-a întâmplat cu planeta &#8211; a fost înghițită de de steaua sa ori s-a aflat inițial suficient de departe, pentru a evita acest lucru, însă influența ale altor obiecte din apropiere au împins-o apoi spre orbita actuală.</p>
<p>Descoperită în 2020, WD 1856 b, a oferit primele dovezi concludente că planetele pot supraviețui morții unei stele asemănătoare Soarelui.</p>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/astronomii-cerceteaza-planeta-care-a-supravietuit-mortii-soarelui-sau-teoria-revolutionara-a-oamenilor-de-stiinta/">Astronomii cercetează planeta care a supraviețuit morții soarelui său. Teoria revoluționară a oamenilor de știință</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
		<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/cosmos-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/cosmos-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/cosmos-300x168.jpg 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/cosmos-1024x574.jpg 1024w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/cosmos-768x431.jpg 768w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/cosmos-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/cosmos-900x505.jpg 900w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/cosmos.jpg 1070w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />
		<media:thumbnail url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/cosmos-750x420.jpg" />
		<media:content url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/cosmos-750x420.jpg" medium="image" />
<postid>623002</postid>	</item>
		<item>
		<title>VIDEO O minge oficială a Campionatului Mondial 2026 a ajuns în spațiu. Imagini spectaculoase cu astronauții care joacă fotbal</title>
		<link>https://realitatea.md/video-o-minge-oficiala-a-campionatului-mondial-2026-a-ajuns-in-spatiu-imagini-spectaculoase-cu-astronautii-care-joaca-fotbal/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Ana Panaguța]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 25 Jun 2026 20:01:52 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cosmos]]></category>
		<category><![CDATA[Homepage]]></category>
		<category><![CDATA[Slider]]></category>
		<category><![CDATA[Cupa Mondială 2026]]></category>
		<category><![CDATA[minge]]></category>
		<category><![CDATA[NASA]]></category>
		<category><![CDATA[spatiu]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://realitatea.md/?p=620793</guid>

					<description><![CDATA[<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/minge-spatiu-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/minge-spatiu-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/minge-spatiu-300x169.jpg 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/minge-spatiu-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/minge-spatiu-900x505.jpg 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p>Membrii echipajului avanpostului orbital au exersat pasele în condiţii de microgravitaţie cu o minge de fotbal oficială a Campionatului Mondial 2026 FIFA care a fost trimisă de NASA pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS), transmite antena3.ro. Astronauţii NASA şi ai Agenţiei Spaţiale Europene (ESA) au dat startul oficial al Cupei Mondiale FIFA, în stilul zero-G, în modulul [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/video-o-minge-oficiala-a-campionatului-mondial-2026-a-ajuns-in-spatiu-imagini-spectaculoase-cu-astronautii-care-joaca-fotbal/">VIDEO O minge oficială a Campionatului Mondial 2026 a ajuns în spațiu. Imagini spectaculoase cu astronauții care joacă fotbal</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></description>
			<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/minge-spatiu-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/minge-spatiu-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/minge-spatiu-300x169.jpg 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/minge-spatiu-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/minge-spatiu-900x505.jpg 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />							<content:encoded><![CDATA[<img loading="lazy" decoding="async" width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/minge-spatiu-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/minge-spatiu-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/minge-spatiu-300x169.jpg 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/minge-spatiu-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/minge-spatiu-900x505.jpg 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p><strong>Membrii echipajului avanpostului orbital au exersat pasele în condiţii de microgravitaţie cu o minge de fotbal oficială a Campionatului Mondial 2026 FIFA care a fost trimisă de NASA pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS), transmite <a href="https://www.antena3.ro/cupa-mondiala-2026/o-minge-oficiala-a-campionatului-mondial-2026-a-ajuns-in-spatiu-imagini-spectaculoase-cu-astronautii-care-joaca-fotbal-pe-iss-793472.html" target="_blank" rel="noopener">antena3.ro</a>.</strong></p>
<p>Astronauţii NASA şi ai Agenţiei Spaţiale Europene (ESA) au dat startul oficial al Cupei Mondiale FIFA, în stilul zero-G, în modulul Kibo al Staţiei Spaţiale Internaţionale. Meciul improvizat, publicat pe X pe 20 iunie, a făcut parte din eforturile NASA de a explica modul în care spaţiul se leagă de fotbal.</p>
<p>După cum explică NASA, fotbalul a fost studiat ştiinţific pe ISS. Laboratorul orbital a găzduit „studii care îmbunătăţesc înţelegerea aerodinamicii şi fizicii implicate în zborul mingii de fotbal”, a declarat agenţia într-un comunicat din 8 iunie despre tehnologia fotbalistică. Un studiu exemplu din 2019 a examinat modul în care masa unei mingi de fotbal influenţează rotaţia, stabilitatea şi mişcarea sferei. NASA nu a numit studiul, dar data se aliniază cu experimentul Adidas OS SPIN care s-a desfăşurat între 2019 şi 2021, aşa cum este descris într-o bază de date a agenţiei cu experimente de pe ISS.</p>
<p>Adidas a integrat echipamente electronice în mingile oficiale de meci încă din 2022, a menţionat NASA, ceea ce permite crainicilor şi arbitrilor să monitorizeze viteza, poziţia şi contactorul.</p>
<blockquote><p>„Dar aceşti senzori adaugă şi masă în locaţii specifice din interiorul mingii, iar distribuţia inegală a masei poate afecta modul în care o minge se mişcă prin aer”, a subliniat agenţia.</p></blockquote>
<p>Prin urmare, urmărirea mişcărilor mingii de fotbal în microgravitaţie poate duce la un design mai bun care să ţină cont de senzori, a remarcat agenţia.</p>
<blockquote><p>„Constatările au îmbunătăţit înţelegerea modului în care tehnologiile încorporate, inclusiv senzorii pentru mingea de meci, pot influenţa performanţa în timpul jocului”, a declarat NASA.</p></blockquote>
<p>Cercetarea a contribuit la studii utilizate în dezvoltarea şi evaluarea mingilor de fotbal pentru turnee internaţionale majore, inclusiv competiţia Cupei Mondiale FIFA.</p>
<p>Mai recent, astronauta Jessica Meir de pe ISS le-a arătat studenţilor cum funcţionează masa şi rotaţia mingii de fotbal în microgravitaţie.</p>
<blockquote><p>„Ceea ce vedeţi aici este o minge de fotbal care trece unul dintre cele mai importante teste din ingineria sportivă: distribuţia echilibrată a masei”, a spus astronauta NASA din Expediţia 74, plutind alături de o minge care se roteşte, într-un videoclip postat luna trecută pe YouTube.</p></blockquote>
<p>Agenţia a studiat, de asemenea, mingi de fotbal la sol. La Centrul de Cercetare Ames al NASA din California, cercetătorii au examinat mingea Brazuca de la Adidas într-un tunel aerodinamic. Aceştia au examinat în special un fenomen cunoscut sub numele de „knuckling”, care se întâmplă atunci când fluxul de aer de pe cusături face ca mingea să se mişte neaşteptat în aer.</p>
<p>„Inginerii NASA au măsurat vitezele şi condiţiile de zbor unde acest efect a fost cel mai pronunţat”, a declarat agenţia despre mingea Brazuca, care a fost folosită la Cupa Mondială din 2014.</p>
<blockquote><p>„Ajustările formei panoului, adâncimii cusăturii şi texturii suprafeţei pot influenţa consecvenţa zborului, ajutând la determinarea dacă o minge se curbează, se deformează sau îşi menţine linia în timpul jocului”.</p></blockquote>
<p>NASA a fost deja prezentă la festivităţile legate de campionatul de fotbal. Pe 20 iunie, astronauţii misiunii Artemis 2, Reid Wiseman şi Victor Glover, au livrat mingea pentru meciul Olanda-Suedia la Houston (în apropierea Centrului Spaţial Johnson al NASA pentru antrenamentul astronauţilor).</p>
<p>Cupa Mondială din acest an este găzduită în comun de SUA, Mexic şi Canada şi se va încheia pe 19 iulie.</p>
<div>[bzplayer mp4="https://cloud.realitatea.group/video/realitatea.md/minge-spatiu.mp4" muted="false" thumbnails="true"]</div>
<div>
<h3 style="text-align: center;"><strong>Pentru cele mai importante știri, </strong><a href="https://t.me/realitateamd"><strong>abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!</strong></a></h3>
</div>
<div id="div-gpt-ad-1730381709197-0" class="bannerBox" data-google-query-id="CLaz5pqVo5UDFXZVkQQd0-EJqQ"></div>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/video-o-minge-oficiala-a-campionatului-mondial-2026-a-ajuns-in-spatiu-imagini-spectaculoase-cu-astronautii-care-joaca-fotbal/">VIDEO O minge oficială a Campionatului Mondial 2026 a ajuns în spațiu. Imagini spectaculoase cu astronauții care joacă fotbal</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
		<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/minge-spatiu-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/minge-spatiu-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/minge-spatiu-300x169.jpg 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/minge-spatiu-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/minge-spatiu-900x505.jpg 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />
		<media:thumbnail url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/minge-spatiu-750x420.jpg" />
		<media:content url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/minge-spatiu-750x420.jpg" medium="image" />
<postid>620793</postid>	</item>
		<item>
		<title>STUDIU &#124; Pământul nu va sfârși prin a fi înghițit de Soare</title>
		<link>https://realitatea.md/studiu-pamantul-nu-va-sfarsi-prin-a-fi-inghitit-de-soare/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Realitatea.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 22 Jun 2026 11:25:24 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cosmos]]></category>
		<category><![CDATA[Homepage]]></category>
		<category><![CDATA[Slider]]></category>
		<category><![CDATA[astronomie]]></category>
		<category><![CDATA[Pamant]]></category>
		<category><![CDATA[soare]]></category>
		<category><![CDATA[studiu]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://realitatea.md/?p=620145</guid>

					<description><![CDATA[<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/soarele-750x420.png" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/soarele-750x420.png 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/soarele-500x281.png 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/soarele-900x505.png 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p>Oamenii de știință au crezut până de curând că Pământul va sfârși prin a fi &#8216;înghițit&#8217; de Soare, atunci când acesta din urmă se va transforma într-o stea gigantă. Însă planeta noastră ar putea evita în cele din urmă acest destin plin de cruzime, potrivit unui studiu publicat vineri, informează AFP, cităta de Agerpres.ro. Peste [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/studiu-pamantul-nu-va-sfarsi-prin-a-fi-inghitit-de-soare/">STUDIU | Pământul nu va sfârși prin a fi înghițit de Soare</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></description>
			<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/soarele-750x420.png" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/soarele-750x420.png 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/soarele-500x281.png 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/soarele-900x505.png 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />							<content:encoded><![CDATA[<img loading="lazy" decoding="async" width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/soarele-750x420.png" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/soarele-750x420.png 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/soarele-500x281.png 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/soarele-900x505.png 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p><strong>Oamenii de știință au crezut până de curând că Pământul va sfârși prin a fi &#8216;înghițit&#8217; de Soare, atunci când acesta din urmă se va transforma într-o stea gigantă. Însă planeta noastră ar putea evita în cele din urmă acest destin plin de cruzime, potrivit unui studiu publicat vineri, informează AFP, cităta de <a href="https://agerpres.ro/stiinta/2026/06/19/pamantul-nu-va-sfarsi-probabil-prin-a-fi-inghitit-de-soare-studiu--1568253">Agerpres.ro</a>.</strong></p>
<p>Peste aproximativ 5 miliarde de ani, când hidrogenul din nucleul său va fi consumat în întregime, Soarele va trece prin două faze de expansiune, devenind mai întâi o &#8216;gigantă roșie&#8217;, apoi o stea denumită &#8216;AGB&#8217; (Asymptotic Giant Branch / Ramura Gigant Asimptotică), când heliul din nucleu se va epuiza la rândul său.Deși viața va fi devenit deja imposibilă pe Terra de mult timp, aceste două faze de expansiune vor avea consecințe grele asupra planetei noastre.</p>
<p>Pe de-o parte, Soarele se va dilata considerabil, crescând astfel forțele mareice gravitaționale. Între Pământ și Lună, aceste forțe creează valuri de maree în oceane. Energia acestor maree, disipată pe fundul oceanelor, încetinește rotația Pământului și îndepărtează treptat Luna.</p>
<p>Pe măsură ce Soarele se va dilata și suprafața lui se va apropia de Terra, undele mareice din ce în ce mai intense se vor propaga și în interiorul stelei. Disiparea lor va avea ca afect atragerea planetei noastre către Soare.</p>
<p>Pe de altă parte, Soarele va pierde o parte importantă din masa lui, sub forma vânturilor stelare. Acest proces va cauza un efect contrar &#8211; îndepărtarea orbitei Pământului față de Soare.</p>
<p>&#8216;Soarta Pământului depinde de un echilibru delicat în aceste aceste două efecte&#8217;, a explicat într-un comunicat Mats Esseldeurs, autorul principal al studiului publicat în revista Astronomy &amp; Astrophysics și cercetător la Institutul de Astronomie din cadrul Universității Leuven din Belgia.</p>
<p>&#8216;Dacă interacțiunile mareice predomină, Pământul este înghițit de Soare. Dacă pierderea de masă a acestuia din urmă predomină, atunci Terra evadează spre o orbită mai mare decât raza stelei sale&#8217;, a explicat tânărul astrofizician belgian.</p>
<p>Până în prezent, oamenii de știință au înclinat spre prima ipoteză. Însă calculele lor se bazau pe descrieri simplificate ale disipării mareelor în interiorul stelelor gigantice.</p>
<p>Grație unor progrese realizate în ultimii 15 ani în ceea ce privește modelarea computerizată a mareelor, autorii noului studiului au putut să arate că &#8216;disiparea este mai fiabilă decât ne așteptasem în trecut&#8217;, a declarat Stephane Mathis, astrofizician la CEA Paris-Saclay.</p>
<p>În paralel, autorii studiului și-au îndreptat atenția spre L2 Puppis, o stea apropiată și adeseori considerată un &#8216;vechi verișor&#8217; al Soarelui, pentru a estima mai bine pierderea sa de masă în cursul evoluției sale viitoare.</p>
<p>&#8216;Datorită unei fizici mai avansate a mareelor și a celor mai recente constrângeri privind pierderea de masă, putem afirma că, în stadiul actual al cunoștințelor noastre, Pământul are posibilitatea de a se îndepărta de Soare, contrar previziunilor anterioare&#8217;, a subliniat Stephane Mathis, coautor al studiului.</p>
<p>&#8216;De altfel, aceea era o informație pe care o utilizam atunci când contribuiam la difuzarea cunoștințelor științifice în rândul publicului larg. Le explicam așa: &#8216;La final, Pământul va cădea în interiorul Soarelui prin efectul de maree, pentru că pierderea de masă nu este suficientă&#8217;. Dar, iată că această imagine este de acum revizuită&#8217;, a adăugat el.</p>
<p>În cadrul noilor simulări, planeta Marte scapă și ea de o astfel de spirală fatală. Însă nu va fi cazul și pentru Mercur și Venus, cele mai apropiate două planete în raport cu steaua noastră, care vor fi în mod inevitabil înghițite de Soarele aflat în expansiune.</p>
<p>După acea fază, Soarele va deveni o pitică albă, un astru extrem de dens, cu o luminozitate foarte slabă și fără o fuziune nucleară activă, care se va răci lent. AGERPRES/(AS &#8211; redactor: Florin Bădescu, editor online: Anda Badea)</p>
<div class="content-text">
<div class="content-text">
<h3 style="text-align: center;"><strong>Pentru cele mai importante știri, </strong><a href="https://t.me/realitateamd" target="_blank" rel="noopener"><strong>abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!</strong></a></h3>
</div>
</div>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/studiu-pamantul-nu-va-sfarsi-prin-a-fi-inghitit-de-soare/">STUDIU | Pământul nu va sfârși prin a fi înghițit de Soare</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
		<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/soarele-750x420.png" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/soarele-750x420.png 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/soarele-500x281.png 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/soarele-900x505.png 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />
		<media:thumbnail url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/soarele-750x420.png" />
		<media:content url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/soarele-750x420.png" medium="image" />
<postid>620145</postid>	</item>
		<item>
		<title>Descoperirea Universului: NASA a surprins cu raze X jetul ce erupe din prima gaură neagră fotografiată</title>
		<link>https://realitatea.md/descoperirea-universului-nasa-a-surprins-cu-raze-x-jetul-ce-erupe-din-prima-gaura-neagra-fotografiata/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Realitatea.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 17 Jun 2026 15:20:27 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[Cosmos]]></category>
		<category><![CDATA[Homepage]]></category>
		<category><![CDATA[Slider]]></category>
		<category><![CDATA[Chandra X-ray]]></category>
		<category><![CDATA[gaura neagra]]></category>
		<category><![CDATA[M87]]></category>
		<category><![CDATA[NASA]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://realitatea.md/?p=619459</guid>

					<description><![CDATA[<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/cosmos-750x420.png" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/cosmos-750x420.png 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/cosmos-500x281.png 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/cosmos-900x505.png 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p>Observatorul spaţial Chandra X-ray al NASA a obţinut cea mai detaliată imagine a unui jet expulzat de gaura neagră supermasivă din inima galaxiei Messier 87 (M87), prima gaură neagră fotografiată de omenire (n.r. în 2019), transmite miercuri Space.com, potrivit Agerpres. Galaxia M87 este localizată la aproximativ 55 de milioane de ani lumină de Soare, iar [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/descoperirea-universului-nasa-a-surprins-cu-raze-x-jetul-ce-erupe-din-prima-gaura-neagra-fotografiata/">Descoperirea Universului: NASA a surprins cu raze X jetul ce erupe din prima gaură neagră fotografiată</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></description>
			<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/cosmos-750x420.png" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/cosmos-750x420.png 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/cosmos-500x281.png 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/cosmos-900x505.png 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />							<content:encoded><![CDATA[<img loading="lazy" decoding="async" width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/cosmos-750x420.png" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/cosmos-750x420.png 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/cosmos-500x281.png 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/cosmos-900x505.png 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p><strong>Observatorul spaţial Chandra X-ray al NASA a obţinut cea mai detaliată imagine a unui jet expulzat de gaura neagră supermasivă din inima galaxiei Messier 87 (M87), prima gaură neagră fotografiată de omenire (n.r. în 2019), transmite miercuri Space.com, potrivit Agerpres.</strong></p>
<p>Galaxia M87 este localizată la aproximativ 55 de milioane de ani lumină de Soare, iar gaura neagră supermasivă din centrul său este activă.</p>
<p>O parte din gazul şi praful cosmice care cad în această gaură neagră, care are masa de 6,5 miliarde de ori mai mare decât a Soarelui, este expulzată de la polii găurii negre la viteze apropiate de cea a luminii sub forma unor puternice jeturi de energie care se întind pe distanţe de ordinul miilor de ani lumină.</p>
<p>Jeturile găurii negre M87* au fost observate şi pe alte lungimi de undă ale luminii, dar cele mai detaliate observaţii au fost realizate în raze-X de Chandra. Aceste observaţii au dezvăluit un flux complex de material prin jeturi, care este mai dinamic decât se observase anterior.</p>
<p>„Deja puteam observa schimbări în jet, dar niciodată cu acest nivel de detaliu ca în razele X”, a declarat coordonatoarea studiului Camille Poitras, doctorandă la Facultatea de Ştiinţe şi Inginerie de la Universitatea Laval din Quebec, Canada. „Structurile care anterior păreau amalgmate pot fi acum distinse, permiţându-ne să urmărim mai bine evoluţia jetului pe parcursul a peste un deceniu de observaţii”, a masi susţinut ea.</p>
[bzplayer mp4="https://cloud.realitatea.group/video/realitatea.md/videoframe_10546.png" muted="false" thumbnails="true"]
<p>Unele structuri din jeturi păreau să se mişte cu viteze de cinci ori mai mari decât viteza luminii. Desigur, acest lucru nu este posibil conform teoriei relativităţii speciale a lui Albert Einstein, care susţine că nimic cu masă nu se poate mişca cu viteza luminii sau mai repede.</p>
<p>Această aşa-numită mişcare superluminică nu este o descoperire revoluţionară, ci mai degrabă o iluzie optică creată atunci când materia se mişcă cu viteze apropiate de cea a luminii direct spre Pământ, conform Space.com.</p>
<p>Observaţiile realizate de Chandra asupra jetului provenit din galaxia M87 reprezintă un pas major înainte în înţelegerea fizicii acestor fluxuri şi a modului în care particulele care le compun sunt accelerate la viteze atât de mari şi energii atât de mari. În plus, deoarece aceste jeturi sunt modul în care găurile negre supermasive revarsă energie înapoi în mediul lor, observaţiile ar putea ajuta, de asemenea, la construirea unei imagini mai bune a modului în care aceşti titani cosmici influenţează evoluţia galaxiilor lor de origine.</p>
<p>„Aceste rezultate demonstrează cât de unic de puternic rămâne Chandra pentru urmărirea evoluţiei fenomenelor extreme pe perioade lungi de timp”, a declarat Gerrit Schellenberger, membru al echipei şi astrofizician la Centrul pentru Astrofizică | Harvard &amp; Smithsonian (CfA).</p>
<p>„Ne ajută să înţelegem mai bine cum energia eliberată în apropierea unei găuri negre supermasive este transportată prin jetul său şi depusă în galaxia înconjurătoare”, a adăugat el.</p>
<div class="content-text">
<div class="content-text">
<div class="content-text">
<h3 style="text-align: center;"><strong>Pentru cele mai importante știri, </strong><a href="https://t.me/realitateamd" target="_blank" rel="noopener"><strong>abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!</strong></a></h3>
</div>
</div>
</div>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/descoperirea-universului-nasa-a-surprins-cu-raze-x-jetul-ce-erupe-din-prima-gaura-neagra-fotografiata/">Descoperirea Universului: NASA a surprins cu raze X jetul ce erupe din prima gaură neagră fotografiată</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
		<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/cosmos-750x420.png" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/cosmos-750x420.png 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/cosmos-500x281.png 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/cosmos-900x505.png 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />
		<media:thumbnail url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/cosmos-750x420.png" />
		<media:content url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/cosmos-750x420.png" medium="image" />
<postid>619459</postid>	</item>
		<item>
		<title>VIDEO Aurora australă, surprinsă din spațiu: imagini spectaculoase filmate de o astronaută</title>
		<link>https://realitatea.md/video-aurora-australa-surprinsa-din-spatiu-imagini-spectaculoase-filmate-de-o-astronauta/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Ursu Ana]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 09 Jun 2026 04:22:15 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cosmos]]></category>
		<category><![CDATA[Homepage]]></category>
		<category><![CDATA[Slider]]></category>
		<category><![CDATA[aurora australa]]></category>
		<category><![CDATA[cosmos]]></category>
		<category><![CDATA[imagini cosmos]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://realitatea.md/?p=617943</guid>

					<description><![CDATA[<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/photo_2026-06-08_21-55-46-2-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/photo_2026-06-08_21-55-46-2-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/photo_2026-06-08_21-55-46-2-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/photo_2026-06-08_21-55-46-2-900x505.jpg 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p>Astronauta Jessica Meir a surprins un spectacol rar al aurorei australe, cunoscută drept „Luminile Sudului”, este spectaculosul fenomen luminos care colorează cerul nocturn în emisfera sudică. Fenomenul a fost filmată din spațiu, de la bordul navei SpaceX Dragon. Imaginile, realizate în format timelapse, arată valuri luminoase spectaculoase deasupra Antarcticii, scrie BBC.  Aurora australă, echivalentul sudic [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/video-aurora-australa-surprinsa-din-spatiu-imagini-spectaculoase-filmate-de-o-astronauta/">VIDEO Aurora australă, surprinsă din spațiu: imagini spectaculoase filmate de o astronaută</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></description>
			<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/photo_2026-06-08_21-55-46-2-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/photo_2026-06-08_21-55-46-2-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/photo_2026-06-08_21-55-46-2-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/photo_2026-06-08_21-55-46-2-900x505.jpg 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />							<content:encoded><![CDATA[<img loading="lazy" decoding="async" width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/photo_2026-06-08_21-55-46-2-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/photo_2026-06-08_21-55-46-2-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/photo_2026-06-08_21-55-46-2-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/photo_2026-06-08_21-55-46-2-900x505.jpg 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p>Astronauta Jessica Meir a surprins un spectacol rar al aurorei australe, cunoscută drept „Luminile Sudului”, este spectaculosul fenomen luminos care colorează cerul nocturn în emisfera sudică. Fenomenul a fost filmată din spațiu, de la bordul navei SpaceX Dragon. Imaginile, realizate în format timelapse, arată valuri luminoase spectaculoase deasupra Antarcticii, scrie <a href="https://www.bbc.com/news/videos/cr5j4e4r3v9o" target="_blank" rel="noopener">BBC. </a></p>
<p>Aurora australă, echivalentul sudic al aurorei boreale, apare frecvent în apropierea Polului Sud, însă este mai puțin cunoscută din cauza numărului redus de oameni care locuiesc în aceste regiuni.</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" class="size-full wp-image-617944 aligncenter" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/Снимок-экрана-2026-06-09-063333.jpg" alt="" width="725" height="678" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/Снимок-экрана-2026-06-09-063333.jpg 725w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/Снимок-экрана-2026-06-09-063333-300x281.jpg 300w" sizes="(max-width: 725px) 100vw, 725px" /></p>
<p>Fenomenul se produce atunci când particulele încărcate provenite de la Soare sunt ghidate de câmpul magnetic al Pământului către zonele polare, unde interacționează cu atmosfera și generează jocuri de lumini colorate.</p>
<p><script async src="https://telegram.org/js/telegram-widget.js?23" data-telegram-post="realitateamd/111781" data-width="100%"></script></p>
<h3 style="text-align: center;"><strong>Pentru cele mai importante știri, </strong><a href="https://t.me/realitateamd"><strong>abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!</strong></a></h3>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/video-aurora-australa-surprinsa-din-spatiu-imagini-spectaculoase-filmate-de-o-astronauta/">VIDEO Aurora australă, surprinsă din spațiu: imagini spectaculoase filmate de o astronaută</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
		<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/photo_2026-06-08_21-55-46-2-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/photo_2026-06-08_21-55-46-2-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/photo_2026-06-08_21-55-46-2-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/photo_2026-06-08_21-55-46-2-900x505.jpg 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />
		<media:thumbnail url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/photo_2026-06-08_21-55-46-2-750x420.jpg" />
		<media:content url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/photo_2026-06-08_21-55-46-2-750x420.jpg" medium="image" />
		<media:content url="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/Снимок-экрана-2026-06-09-063333.jpg" medium="image">
			<media:title type="html">Снимок экрана 2026-06-09 063333</media:title>
			<media:thumbnail url="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/Снимок-экрана-2026-06-09-063333-150x150.jpg" />
		</media:content>
<postid>617943</postid>	</item>
		<item>
		<title>Descoperire spectaculoasă în Sahara. Un meteorit rar oferă indicii despre o planetă pierdută</title>
		<link>https://realitatea.md/descoperire-spectaculoasa-in-sahara-un-meteorit-rar-ofera-indicii-despre-o-planeta-pierduta/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Realitatea.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 05 Jun 2026 07:02:09 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cosmos]]></category>
		<category><![CDATA[Homepage]]></category>
		<category><![CDATA[Slider]]></category>
		<category><![CDATA[meteorit]]></category>
		<category><![CDATA[Sahara]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://realitatea.md/?p=617388</guid>

					<description><![CDATA[<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/Meteorit-Sahara-1-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/Meteorit-Sahara-1-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/Meteorit-Sahara-1-300x168.jpg 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/Meteorit-Sahara-1-1024x574.jpg 1024w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/Meteorit-Sahara-1-768x431.jpg 768w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/Meteorit-Sahara-1-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/Meteorit-Sahara-1-900x505.jpg 900w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/Meteorit-Sahara-1.jpg 1070w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p>Un meteorit rar descoperit în deșertul Sahara ar putea oferi primele dovezi ale existenței unei lumi dispărute din primele etape ale sistemului solar, potrivit unui studiu publicat în revista Earth and Planetary Science Letters. Roca spațială, cunoscută sub numele de Northwest Africa (NWA) 12774, a fost găsită în 2019 și continuă să fie analizată de [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/descoperire-spectaculoasa-in-sahara-un-meteorit-rar-ofera-indicii-despre-o-planeta-pierduta/">Descoperire spectaculoasă în Sahara. Un meteorit rar oferă indicii despre o planetă pierdută</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></description>
			<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/Meteorit-Sahara-1-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/Meteorit-Sahara-1-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/Meteorit-Sahara-1-300x168.jpg 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/Meteorit-Sahara-1-1024x574.jpg 1024w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/Meteorit-Sahara-1-768x431.jpg 768w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/Meteorit-Sahara-1-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/Meteorit-Sahara-1-900x505.jpg 900w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/Meteorit-Sahara-1.jpg 1070w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />							<content:encoded><![CDATA[<img loading="lazy" decoding="async" width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/Meteorit-Sahara-1-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/Meteorit-Sahara-1-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/Meteorit-Sahara-1-300x168.jpg 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/Meteorit-Sahara-1-1024x574.jpg 1024w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/Meteorit-Sahara-1-768x431.jpg 768w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/Meteorit-Sahara-1-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/Meteorit-Sahara-1-900x505.jpg 900w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/Meteorit-Sahara-1.jpg 1070w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p>Un meteorit rar descoperit în deșertul Sahara ar putea oferi primele dovezi ale existenței unei lumi dispărute din primele etape ale sistemului solar, potrivit unui studiu publicat în revista Earth and Planetary Science Letters.</p>
<p>Roca spațială, cunoscută sub numele de Northwest Africa (NWA) 12774, a fost găsită în 2019 și continuă să fie analizată de cercetători. Meteoritul cântărește aproximativ 454 de grame și face parte din categoria angritelor, unele dintre cele mai vechi și mai rare roci vulcanice cunoscute din sistemul solar.</p>
<p>Oamenii de știință spun că meteoritul păstrează o compoziție chimică neobișnuită, care sugerează că anumite corpuri cerești timpurii s-au format diferit față de planetele stâncoase cunoscute astăzi.</p>
<blockquote><p>„Acești meteoriți au păstrat dovezi ale unei căi complet diferite prin care s-au dezvoltat planetele timpurii”, a declarat autorul principal al studiului, Aaron Bell, geolog la Universitatea din Colorado Boulder, potrivit <a href="https://www.antena3.ro/life/stiinta/un-meteorit-descoperit-in-desertul-sahara-ar-putea-fi-prima-dovada-a-existentei-unei-lumi-pierdute-din-sistemul-solar-790885.html" target="_blank" rel="noopener">antena3.ro.</a></p></blockquote>
<p>Analizând elementele radioactive din interiorul meteoritului, cercetătorii au stabilit că angritele s-au format în urmă cu peste 4,5 miliarde de ani, aproape simultan cu apariția Soarelui. Din acest motiv, ele oferă informații valoroase despre primele etape ale formării planetelor.</p>
<p>Descoperirea este cu atât mai importantă cu cât angritele sunt extrem de rare. Din peste 80.000 de meteoriți recuperați până acum pe Pământ, doar 68 au fost identificați ca angrite.</p>
<p>Cercetătorii au reconstituit condițiile în care s-a format roca și au ajuns la concluzia că aceasta a fost supusă unor presiuni uriașe, de cel puțin 17,5 kilobari. Astfel de condiții nu ar fi putut exista într-un asteroid de mici dimensiuni, ceea ce sugerează că meteoritul provine dintr-un corp ceresc mult mai mare, posibil o lume dispărută care ar fi avut dimensiuni comparabile cu cele ale Lunii.</p>
<p>„Este incredibil să crezi că a existat odată o lume atât de mare”, a spus Aaron Bell. „Știm că a existat doar pentru că câteva fragmente din ea au aterizat întâmplător pe Pământ”, a adăugat cercetătorul.</p>
<p>Potrivit autorilor studiului, această descoperire ar putea schimba modul în care oamenii de știință înțeleg formarea și evoluția primelor corpuri cerești din sistemul solar.</p>
<h3 style="text-align: center;"><strong>Pentru cele mai importante știri, </strong><a href="https://t.me/realitateamd" target="_blank" rel="noopener"><strong>abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!</strong></a></h3>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/descoperire-spectaculoasa-in-sahara-un-meteorit-rar-ofera-indicii-despre-o-planeta-pierduta/">Descoperire spectaculoasă în Sahara. Un meteorit rar oferă indicii despre o planetă pierdută</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
		<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/Meteorit-Sahara-1-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/Meteorit-Sahara-1-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/Meteorit-Sahara-1-300x168.jpg 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/Meteorit-Sahara-1-1024x574.jpg 1024w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/Meteorit-Sahara-1-768x431.jpg 768w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/Meteorit-Sahara-1-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/Meteorit-Sahara-1-900x505.jpg 900w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/Meteorit-Sahara-1.jpg 1070w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />
		<media:thumbnail url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/Meteorit-Sahara-1-750x420.jpg" />
		<media:content url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2026/06/Meteorit-Sahara-1-750x420.jpg" medium="image" />
<postid>617388</postid>	</item>
		<item>
		<title>„Luna Albastră” revine pe cer la sfârșitul lunii mai: ce trebuie să știi</title>
		<link>https://realitatea.md/luna-albastra-revine-pe-cer-la-sfarsitul-lunii-mai-ce-trebuie-sa-stii/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Realitatea.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 30 May 2026 05:35:56 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cosmos]]></category>
		<category><![CDATA[Homepage]]></category>
		<category><![CDATA[Slider]]></category>
		<category><![CDATA[fenimen]]></category>
		<category><![CDATA[Luna albastră]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://realitatea.md/?p=616341</guid>

					<description><![CDATA[<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/luna-albastra-750x420.png" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/luna-albastra-750x420.png 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/luna-albastra-300x168.png 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/luna-albastra-1024x574.png 1024w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/luna-albastra-768x431.png 768w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/luna-albastra-500x281.png 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/luna-albastra-900x505.png 900w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/luna-albastra.png 1070w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p>În acest weekend, pe 30 și 31 mai, va putea fi observat fenomenul cunoscut sub denumirea de „Luna Albastră”, considerat unul dintre cele mai interesante evenimente astronomice ale anului 2026. scrie BBC Science Focus. Fenomenul face ca Luna plină din 31 mai 2026 să fie clasificată drept o „Lună Albastră”, ceea ce înseamnă că în [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/luna-albastra-revine-pe-cer-la-sfarsitul-lunii-mai-ce-trebuie-sa-stii/">„Luna Albastră” revine pe cer la sfârșitul lunii mai: ce trebuie să știi</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></description>
			<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/luna-albastra-750x420.png" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/luna-albastra-750x420.png 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/luna-albastra-300x168.png 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/luna-albastra-1024x574.png 1024w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/luna-albastra-768x431.png 768w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/luna-albastra-500x281.png 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/luna-albastra-900x505.png 900w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/luna-albastra.png 1070w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />							<content:encoded><![CDATA[<img loading="lazy" decoding="async" width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/luna-albastra-750x420.png" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/luna-albastra-750x420.png 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/luna-albastra-300x168.png 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/luna-albastra-1024x574.png 1024w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/luna-albastra-768x431.png 768w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/luna-albastra-500x281.png 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/luna-albastra-900x505.png 900w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/luna-albastra.png 1070w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><div class="qMYqUG_convSearchResultHighlightRoot">
<div class="" data-turn-id-container="request-WEB:793e6867-84a4-4bac-888f-d8016cb38f36-78" data-is-intersecting="true">
<section class="text-token-text-primary w-full focus:outline-none has-data-writing-block:pointer-events-none [&amp;:has([data-writing-block])&gt;*]:pointer-events-auto R6Vx5W_threadScrollVars scroll-mb-[calc(var(--scroll-root-safe-area-inset-bottom,0px)+var(--thread-response-height))] scroll-mt-[calc(var(--header-height)+min(200px,max(70px,20svh)))]" dir="auto" data-turn-id="request-WEB:793e6867-84a4-4bac-888f-d8016cb38f36-78" data-turn-id-container="request-WEB:793e6867-84a4-4bac-888f-d8016cb38f36-78" data-testid="conversation-turn-158" data-scroll-anchor="false" data-turn="assistant">
<div class="text-base my-auto mx-auto pb-10 [--thread-content-margin:var(--thread-content-margin-xs,calc(var(--spacing)*4))] @w-sm/main:[--thread-content-margin:var(--thread-content-margin-sm,calc(var(--spacing)*6))] @w-lg/main:[--thread-content-margin:var(--thread-content-margin-lg,calc(var(--spacing)*16))] px-(--thread-content-margin)">
<div class="[--thread-content-max-width:40rem] @w-lg/main:[--thread-content-max-width:48rem] mx-auto max-w-(--thread-content-max-width) flex-1 group/turn-messages focus-visible:outline-hidden relative flex w-full min-w-0 flex-col agent-turn">
<div class="flex max-w-full flex-col gap-4 grow">
<div class="min-h-8 text-message relative flex w-full flex-col items-end gap-2 text-start break-words whitespace-normal outline-none keyboard-focused:focus-ring [.text-message+&amp;]:mt-1" dir="auto" tabindex="0" data-message-author-role="assistant" data-message-id="ba1b0ff3-b3fd-47b5-afe0-a8b2c043ef3b" data-message-model-slug="gpt-5-5" data-turn-start-message="true">
<div class="flex w-full flex-col gap-1 empty:hidden">
<div class="markdown prose dark:prose-invert wrap-break-word w-full light markdown-new-styling">
<p data-start="557" data-end="749">În acest weekend, pe 30 și 31 mai, va putea fi observat fenomenul cunoscut sub denumirea de „Luna Albastră”, considerat unul dintre cele mai interesante evenimente astronomice ale anului 2026. scrie <a href="https://www.skyatnightmagazine.com/news/blue-moon-2026">BBC Science Focus</a>.</p>
<p data-start="751" data-end="927">Fenomenul face ca Luna plină din 31 mai 2026 să fie clasificată drept o „Lună Albastră”, ceea ce înseamnă că în anul 2026 vor exista 13 Luni pline, în locul celor 12 obișnuite.</p>
<p data-start="929" data-end="1169">Apariția unei Luni Albastre nu este foarte frecventă. În medie, acest tip de Lună plină poate fi observat o dată la doi sau trei ani, motiv pentru care atrage atenția pasionaților de astronomie și a celor care urmăresc fenomenele de pe cer.</p>
<p data-start="1171" data-end="1345">Această denumire este cea care a dat naștere expresiei „Lună Albastră”. În mod normal, într-un an sunt observate 12 Luni pline, fiecare corespunzând unei luni calendaristice.</p>
<p data-start="1347" data-end="1579">Din acest motiv, Lunile pline au primit de-a lungul timpului diferite porecle asociate fenomenelor naturale specifice fiecărei perioade a anului, precum Luna Zăpezii în februarie, Luna Căpșunilor în iunie sau Luna Rece în decembrie.</p>
<p data-start="1581" data-end="1764">Aceste denumiri au apărut deoarece, în mod obișnuit, fiecare lună calendaristică include o Lună plină, chiar dacă momentul exact al producerii fenomenului diferă de la o lună la alta.</p>
<p data-start="1766" data-end="2058">Totuși, ciclul lunar și calendarul nu coincid perfect. Un an calendaristic are cu aproximativ 11 zile mai mult decât durata a 12 cicluri lunare complete. Din acest motiv, în anumite situații apar două Luni pline în aceeași lună calendaristică, iar acest lucru se întâmplă și în luna mai 2026.</p>
<p data-start="2060" data-end="2276">Ce face ca o Lună să fie considerată albastră? Expresia „o dată la o Lună albastră” este folosită pentru a descrie un eveniment rar, iar originea termenului este strâns legată de calendar și de mișcările astronomice.</p>
<p data-start="2278" data-end="2325">Ca referință pentru sistemul Soare-Pământ-Lună:</p>
<ul data-start="2327" data-end="3047">
<li data-section-id="1dpyrwa" data-start="2327" data-end="2414">O zi reprezintă timpul necesar Pământului pentru a se roti o dată în jurul axei sale;</li>
<li data-section-id="1tz7dgu" data-start="2415" data-end="2494">Un an reprezintă timpul necesar Pământului pentru a orbita în jurul Soarelui;</li>
<li data-section-id="1xmk814" data-start="2495" data-end="2576">O lună are la bază perioada necesară Lunii pentru a orbita în jurul Pământului;</li>
<li data-section-id="827upo" data-start="2577" data-end="2687">Atunci când există o a doua Lună plină într-o lună calendaristică, aceasta este numită Lună Albastră lunară;</li>
<li data-section-id="k98wfg" data-start="2688" data-end="2770">Totuși, aceasta nu este definiția astronomică tradițională a unei Luni Albastre;</li>
<li data-section-id="181hv9s" data-start="2771" data-end="2844">Semnificația mai veche a termenului se referă la un anotimp astronomic;</li>
<li data-section-id="1sa03i4" data-start="2845" data-end="3047">Un sezon astronomic reprezintă perioada dintre un echinocțiu și un solstițiu, respectiv de la echinocțiul de primăvară la solstițiul de vară, apoi până la echinocțiul de toamnă și solstițiul de iarnă.</li>
</ul>
<p data-start="3049" data-end="3304">Luna Albastră din 31 mai 2026 va răsări la est, după apusul Soarelui. Deși denumirea poate sugera contrariul, Luna nu va avea culoarea albastră. Fenomenul este considerat spectaculos datorită rarității sale și luminozității caracteristice unei Luni pline.</p>
<p data-start="3306" data-end="3513">Prima Lună plină din luna mai, observată la 1 mai, poate fi văzută între constelațiile Leu și Rac. În schimb, Luna Albastră de la finalul lunii va apărea mai jos pe cer, în apropierea constelației Fecioarei.</p>
<p data-start="3515" data-end="3698">Specialiștii precizează că fenomenul poate fi urmărit fără echipamente speciale, dacă cerul este senin. Cele mai bune condiții de observare sunt în zonele cu poluare luminoasă redusă.</p>
<p data-start="3700" data-end="3946">De asemenea, experții subliniază că Luna nu va deveni albastră. În anumite condiții atmosferice rare, aceasta poate căpăta nuanțe roșiatice, portocalii sau gălbui, însă denumirea de „Lună Albastră” face referire exclusiv la raritatea fenomenului.</p>
<p data-start="4330" data-end="4498" data-is-last-node="" data-is-only-node="">Fenomenul va putea fi observat cel mai bine în noaptea de 30 spre 31 mai și în seara zilei de 31 mai, atunci când Luna plină va fi vizibilă pe cer după apusul Soarelui.</p>
<h3 style="text-align: center;"><strong>Pentru cele mai importante știri, </strong><a href="https://t.me/realitateamd"><strong>abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!</strong></a></h3>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</section>
</div>
</div>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/luna-albastra-revine-pe-cer-la-sfarsitul-lunii-mai-ce-trebuie-sa-stii/">„Luna Albastră” revine pe cer la sfârșitul lunii mai: ce trebuie să știi</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
		<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/luna-albastra-750x420.png" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/luna-albastra-750x420.png 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/luna-albastra-300x168.png 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/luna-albastra-1024x574.png 1024w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/luna-albastra-768x431.png 768w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/luna-albastra-500x281.png 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/luna-albastra-900x505.png 900w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/luna-albastra.png 1070w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />
		<media:thumbnail url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/luna-albastra-750x420.png" />
		<media:content url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/luna-albastra-750x420.png" medium="image" />
<postid>616341</postid>	</item>
		<item>
		<title>NASA vrea bază permanentă pe Lună până în 2032. Blue Origin și SpaceX, implicate în proiect</title>
		<link>https://realitatea.md/nasa-vrea-baza-permanenta-pe-luna-pana-in-2032-blue-origin-si-spacex-implicate-in-proiect/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Ana Panaguța]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 27 May 2026 20:06:37 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cosmos]]></category>
		<category><![CDATA[Homepage]]></category>
		<category><![CDATA[Slider]]></category>
		<category><![CDATA[bază permanentă]]></category>
		<category><![CDATA[lună]]></category>
		<category><![CDATA[NASA]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://realitatea.md/?p=615944</guid>

					<description><![CDATA[<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/NASA-baza-pe-luna-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/NASA-baza-pe-luna-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/NASA-baza-pe-luna-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/NASA-baza-pe-luna-900x505.jpg 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p>NASA a prezentat noi detalii despre planul Statelor Unite de a construi o bază permanentă pe Lună. Compania spațială a lui Jeff Bezos, Blue Origin, este una dintre firmele selectate pentru a construi vehiculele care vor fi trimise pe Lună, transmite adevărul.ro. Statele Unite vor să trimită din nou americani pe Lună înainte ca președintele [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/nasa-vrea-baza-permanenta-pe-luna-pana-in-2032-blue-origin-si-spacex-implicate-in-proiect/">NASA vrea bază permanentă pe Lună până în 2032. Blue Origin și SpaceX, implicate în proiect</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></description>
			<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/NASA-baza-pe-luna-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/NASA-baza-pe-luna-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/NASA-baza-pe-luna-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/NASA-baza-pe-luna-900x505.jpg 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />							<content:encoded><![CDATA[<img loading="lazy" decoding="async" width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/NASA-baza-pe-luna-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/NASA-baza-pe-luna-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/NASA-baza-pe-luna-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/NASA-baza-pe-luna-900x505.jpg 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p>NASA a prezentat noi detalii despre planul Statelor Unite de a construi o bază permanentă pe Lună. Compania spațială a lui Jeff Bezos, Blue Origin, este una dintre firmele selectate pentru a construi vehiculele care vor fi trimise pe Lună, transmite <a href="https://adevarul.ro/stiri-externe/sua/nasa-vrea-baza-permanenta-pe-luna-pana-in-2032-2532696.html" target="_blank" rel="noopener">adevărul.ro</a>.</p>
<p>Statele Unite vor să trimită din nou americani pe Lună înainte ca președintele Donald Trump să își încheie mandatul, în 2029, scrie BBC.</p>
<p>În același timp, NASA concurează cu China pentru a readuce oamenii pe Lună, ceea ce pune presiune pe agenția spațială americană să arate că domină noua cursă spațială.</p>
<p>China își continuă propriile planuri de a trimite oameni pe Lună până în 2030. Luni, țara a lansat nava spațială Shenzhou-23, trimițând un echipaj de astronauți către stația spațială Tiangong.</p>
<p>În martie, NASA a anunțat un program de 20 de miliarde de dolari pentru construirea unei baze permanente alimentate cu energie nucleară și solară la polul sudic al Lunii până în 2032.</p>
<p>Administratorul NASA, Jared Isaacman, a declarat că aceste anunțuri înseamnă că SUA „nu vor mai abandona niciodată Luna”.</p>
<p>O bază lunară ar permite SUA să realizeze experimente științifice, să exploateze resurse valoroase și să călătorească mai ușor spre Marte.</p>
<p>Totuși, majoritatea experților consideră că termenul stabilit de NASA este nerealist.</p>
<p>În ciuda succesului SUA de a trimite patru astronauți în jurul Lunii în cadrul misiunii Artemis II din aprilie, unii oameni de știință cred că China ar putea deveni următoarea țară care va trimite oameni pe suprafața lunară.</p>
<blockquote><p>„Nu m-ar surprinde deloc dacă China ajunge prima”, a declarat pentru BBC News doctorul Simeon Barber, menționând dificultățile NASA în dezvoltarea unei nave capabile să aselenizeze cu oameni la bord.</p></blockquote>
<p>NASA spune că programul „Ignition Moon Base” va începe cu trimiterea de landere robotice, drone și vehicule pentru explorarea și cartografierea Lunii. Companii precum Blue Origin, Intuitive Machines și Astrobotic au primit deja contracte pentru construirea acestor vehicule.</p>
<p>Etapa robotică ar urma să dureze până în 2029 și să includă 25 de lansări și transportul a patru tone de echipamente pe Lună. După această fază, NASA vrea să construiască pe Lună infrastructură alimentată cu energie nucleară și solară.</p>
<p>Până în 2032, agenția speră ca oamenii să poată locui pe Lună în habitate „semi-permanente”.Roverele ar urma să permită astronauților să călătorească pe distanțe mari pe suprafața stâncoasă a Lunii.</p>
<p>Polul sudic lunar este considerat foarte important deoarece apa înghețată de acolo ar putea fi folosită pentru apă potabilă sau pentru producerea de oxigen.</p>
<p>Totuși, planurile NASA depind de existența unei nave capabile să transporte în siguranță oameni pe Lună.</p>
<p>Compania lui Elon Musk, SpaceX, are contract pentru construirea navei Starship Human Landing System, însă proiectul s-a confruntat cu numeroase probleme și întârzieri.</p>
<h3 style="text-align: center;"><strong>Pentru cele mai importante știri, </strong><a href="https://t.me/realitateamd"><strong>abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!</strong></a></h3>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/nasa-vrea-baza-permanenta-pe-luna-pana-in-2032-blue-origin-si-spacex-implicate-in-proiect/">NASA vrea bază permanentă pe Lună până în 2032. Blue Origin și SpaceX, implicate în proiect</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
		<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/NASA-baza-pe-luna-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/NASA-baza-pe-luna-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/NASA-baza-pe-luna-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/NASA-baza-pe-luna-900x505.jpg 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />
		<media:thumbnail url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/NASA-baza-pe-luna-750x420.jpg" />
		<media:content url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/NASA-baza-pe-luna-750x420.jpg" medium="image" />
<postid>615944</postid>	</item>
		<item>
		<title>După 24 de milioane de simulări, cercetătorii au găsit cel mai eficient drum spre Lună</title>
		<link>https://realitatea.md/dupa-24-de-milioane-de-simulari-cercetatorii-au-gasit-cel-mai-eficient-drum-spre-luna/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Ana Panaguța]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 24 May 2026 16:00:33 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cosmos]]></category>
		<category><![CDATA[Homepage]]></category>
		<category><![CDATA[Slider]]></category>
		<category><![CDATA[lună]]></category>
		<category><![CDATA[misiune spatiala]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://realitatea.md/?p=615252</guid>

					<description><![CDATA[<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/drum-luna-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/drum-luna-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/drum-luna-300x169.jpg 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/drum-luna-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/drum-luna-900x505.jpg 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p>Ajungerea pe Lună pare, la prima vedere, o misiune relativ simplă: Pământul și satelitul său natural sunt vecini cosmici, iar între ei nu există alte planete care să complice traseul. În realitate însă, calculele necesare pentru o călătorie lunară sunt extrem de complexe, iar toate misiunile de până acum au consumat mai mult combustibil decât [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/dupa-24-de-milioane-de-simulari-cercetatorii-au-gasit-cel-mai-eficient-drum-spre-luna/">După 24 de milioane de simulări, cercetătorii au găsit cel mai eficient drum spre Lună</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></description>
			<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/drum-luna-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/drum-luna-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/drum-luna-300x169.jpg 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/drum-luna-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/drum-luna-900x505.jpg 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />							<content:encoded><![CDATA[<img loading="lazy" decoding="async" width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/drum-luna-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/drum-luna-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/drum-luna-300x169.jpg 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/drum-luna-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/drum-luna-900x505.jpg 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p dir="auto">Ajungerea pe Lună pare, la prima vedere, o misiune relativ simplă: Pământul și satelitul său natural sunt vecini cosmici, iar între ei nu există alte planete care să complice traseul. În realitate însă, calculele necesare pentru o călătorie lunară sunt extrem de complexe, iar toate misiunile de până acum au consumat mai mult combustibil decât ar fi fost necesar, scrie <a href="https://www.antena3.ro/life/stiinta/dupa-24-de-milioane-de-simulari-cercetatorii-au-gasit-cel-mai-eficient-drum-spre-luna-789186.html" target="_blank" rel="noopener">antena3.ro</a>.</p>
<p dir="auto">O nouă cercetare arată că oamenii de știință au descoperit, după analizarea a aproximativ 24 de milioane de traiectorii diferite, cea mai eficientă rută de până acum pentru viitoarele misiuni către Lună.</p>
<p dir="auto">Studiul a fost realizat de fizicieni de la Universitatea din Coimbra, din Portugalia, care au folosit o metodă matematică avansată pentru a analiza milioane de variante posibile de zbor între orbita joasă a Pământului și orbita lunară.</p>
<h3 class="header" dir="auto">Fiecare metru pe secundă contează</h3>
<p dir="auto">În explorarea spațială, consumul de combustibil nu este măsurat direct în litri sau kilograme, ci prin modificarea vitezei necesare unei nave pentru a ajunge la destinație. Acest indicator poartă numele de delta-v (∆V) și este exprimat în metri pe secundă.</p>
<p dir="auto">Noua rută identificată de cercetători necesită o modificare totală a vitezei de 3.925 m/s. Diferența față de cea mai eficientă variantă cunoscută anterior este de doar 66,7 m/s, adică mai puțin de 2%. Totuși, în domeniul spațial, chiar și o economie aparent minoră poate însemna tone de combustibil salvate.</p>
<p dir="auto">Cercetătorii spun că reducerea consumului ar putea permite transportarea unor echipamente suplimentare sau, alternativ, lansarea unor rachete mai ușoare și mai ieftine.</p>
<h3 class="header" dir="auto">Traseul optim nu este deloc direct</h3>
<p dir="auto">Deși instinctiv am crede că drumul cel mai scurt spre Lună este o linie aproape dreaptă, calculele arată altceva. Potrivit studiului, cea mai eficientă rută implică apropierea de punctul Lagrange L1 al sistemului Pământ-Lună.</p>
<p dir="auto">Acest punct reprezintă o regiune în care gravitația Pământului și a Lunii se echilibrează, permițând obiectelor să rămână stabile cu un consum minim de energie.</p>
<p dir="auto">Nava nu ar trebui să staționeze efectiv în acel punct, ci să execute o orbită specială în jurul lui, cunoscută sub numele de orbită Lyapunov. Cercetătorii au descoperit că cea mai avantajoasă abordare presupune ca nava să ocolească Luna și să ajungă la această orbită din exteriorul satelitului, efectuând manevre extrem de precise.</p>
<p dir="auto">Un alt avantaj important este că apropierea de L1 permite menținerea comunicațiilor permanente atât cu Pământul, cât și cu Luna, spre deosebire de situațiile în care navele trec prin spatele Lunii și pierd semnalul.</p>
<h3 class="header" dir="auto">Drumul economisește combustibil, dar durează mai mult</h3>
<p dir="auto">Există însă și un dezavantaj major: timpul. Traiectoria optimă descoperită de cercetători ar necesita aproape 32 de zile doar pentru transferul dintre orbita terestră și cea lunară, fără a include lansarea de pe Pământ sau aselenizarea propriu-zisă.</p>
<p dir="auto">Pentru misiunile cu echipaj uman, o astfel de durată ar însemna necesitatea unor cantități suplimentare de hrană, apă și resurse vitale, ceea ce ar reduce din avantajele economiei de combustibil. În schimb, traseul ar putea fi ideal pentru transportul de echipamente sau marfă care nu necesită livrare rapidă.</p>
<h3 class="header" dir="auto">Poziția Soarelui poate schimba totul</h3>
<p dir="auto">Autorii studiului avertizează că simulările au luat în calcul doar influența gravitațională a Pământului și a Lunii. În realitate, și Soarele poate modifica semnificativ traiectoriile spațiale.</p>
<p dir="auto">Astfel, în anumite perioade și pentru anumite alinieri ale corpurilor cerești, ar putea exista variante chiar mai eficiente decât cea descoperită acum. Problema este că aceste oportunități apar doar în ferestre foarte scurte de timp.</p>
<p dir="auto">Cercetătorii spun că, pentru fiecare zi de lansare, traseul trebuie recalculat aproape complet. Iar dacă o misiune este amânată din motive tehnice, toate calculele pot deveni inutile și trebuie refăcute de la zero.</p>
<p dir="auto">Studiul a fost publicat în revista științifică Astrodynamics.</p>
<h3 style="text-align: center;"><strong>Pentru cele mai importante știri, </strong><a href="https://t.me/realitateamd"><strong>abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!</strong></a></h3>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/dupa-24-de-milioane-de-simulari-cercetatorii-au-gasit-cel-mai-eficient-drum-spre-luna/">După 24 de milioane de simulări, cercetătorii au găsit cel mai eficient drum spre Lună</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
		<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/drum-luna-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/drum-luna-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/drum-luna-300x169.jpg 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/drum-luna-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/drum-luna-900x505.jpg 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />
		<media:thumbnail url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/drum-luna-750x420.jpg" />
		<media:content url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/drum-luna-750x420.jpg" medium="image" />
<postid>615252</postid>	</item>
		<item>
		<title>Un asteroid uriaș trece azi pe lângă Pământ: când și cum poate fi văzut</title>
		<link>https://realitatea.md/un-asteroid-urias-trece-azi-pe-langa-pamant-cand-si-cum-poate-fi-vazut/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Realitatea.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 18 May 2026 12:09:55 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cosmos]]></category>
		<category><![CDATA[Homepage]]></category>
		<category><![CDATA[Slider]]></category>
		<category><![CDATA[asteroid]]></category>
		<category><![CDATA[Pamant]]></category>
		<category><![CDATA[satelit]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://realitatea.md/?p=614222</guid>

					<description><![CDATA[<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/asteroid-750x420.png" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/asteroid-750x420.png 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/asteroid-300x168.png 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/asteroid-1024x574.png 1024w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/asteroid-768x431.png 768w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/asteroid-500x281.png 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/asteroid-900x505.png 900w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/asteroid.png 1070w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p>Un asteroid de mărimea unei balene se apropie de Pământ cu o viteză de 32.000 km/h și va trece astăzi, 18 mai, pe lângă planeta noastră la o distanță mai mică decât cea a unor sateliți. Asteroidul, denumit 2026 JH2, a fost descoperit pe 10 mai de astronomii de la Observatorul Mount Lemmon, situat lângă [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/un-asteroid-urias-trece-azi-pe-langa-pamant-cand-si-cum-poate-fi-vazut/">Un asteroid uriaș trece azi pe lângă Pământ: când și cum poate fi văzut</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></description>
			<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/asteroid-750x420.png" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/asteroid-750x420.png 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/asteroid-300x168.png 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/asteroid-1024x574.png 1024w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/asteroid-768x431.png 768w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/asteroid-500x281.png 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/asteroid-900x505.png 900w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/asteroid.png 1070w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />							<content:encoded><![CDATA[<img loading="lazy" decoding="async" width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/asteroid-750x420.png" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/asteroid-750x420.png 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/asteroid-300x168.png 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/asteroid-1024x574.png 1024w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/asteroid-768x431.png 768w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/asteroid-500x281.png 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/asteroid-900x505.png 900w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/asteroid.png 1070w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><div class="qMYqUG_convSearchResultHighlightRoot">
<div class="" data-turn-id-container="request-WEB:41a71040-ac00-4d06-9651-e896f9447bfc-30" data-is-intersecting="true">
<div class="relative w-full overflow-visible">
<section class="text-token-text-primary w-full focus:outline-none has-data-writing-block:pointer-events-none [&amp;:has([data-writing-block])&gt;*]:pointer-events-auto R6Vx5W_threadScrollVars scroll-mb-[calc(var(--scroll-root-safe-area-inset-bottom,0px)+var(--thread-response-height))] scroll-mt-[calc(var(--header-height)+min(200px,max(70px,20svh)))]" dir="auto" data-turn-id="request-WEB:41a71040-ac00-4d06-9651-e896f9447bfc-30" data-turn-id-container="request-WEB:41a71040-ac00-4d06-9651-e896f9447bfc-30" data-testid="conversation-turn-62" data-scroll-anchor="false" data-turn="assistant">
<div class="text-base my-auto mx-auto pb-10 [--thread-content-margin:var(--thread-content-margin-xs,calc(var(--spacing)*4))] @w-sm/main:[--thread-content-margin:var(--thread-content-margin-sm,calc(var(--spacing)*6))] @w-lg/main:[--thread-content-margin:var(--thread-content-margin-lg,calc(var(--spacing)*16))] px-(--thread-content-margin)">
<div class="[--thread-content-max-width:40rem] @w-lg/main:[--thread-content-max-width:48rem] mx-auto max-w-(--thread-content-max-width) flex-1 group/turn-messages focus-visible:outline-hidden relative flex w-full min-w-0 flex-col agent-turn">
<div class="flex max-w-full flex-col gap-4 grow">
<div class="min-h-8 text-message relative flex w-full flex-col items-end gap-2 text-start break-words whitespace-normal outline-none keyboard-focused:focus-ring [.text-message+&amp;]:mt-1" dir="auto" tabindex="0" data-message-author-role="assistant" data-message-id="49f127a7-e563-490a-acfd-57d5573b047d" data-message-model-slug="gpt-5-3-mini" data-turn-start-message="true">
<div class="flex w-full flex-col gap-1 empty:hidden">
<div class="markdown prose dark:prose-invert wrap-break-word w-full light markdown-new-styling">
<p data-start="489" data-end="688">Un asteroid de mărimea unei balene se apropie de Pământ cu o viteză de 32.000 km/h și va trece astăzi, 18 mai, pe lângă planeta noastră la o distanță mai mică decât cea a unor sateliți.</p>
<p data-start="690" data-end="893">Asteroidul, denumit 2026 JH2, a fost descoperit pe 10 mai de astronomii de la Observatorul Mount Lemmon, situat lângă Tucson, Arizona, aceiași cercetători care au observat și cometa Lemmon anul trecut.</p>
<p data-start="895" data-end="1210">Roca spațială a fost ulterior verificată de mai multe observatoare internaționale și urmează o orbită în jurul Soarelui o dată la 3,7 ani, pe o traiectorie eliptică ce ajunge până în apropierea planetei Jupiter, potrivit datelor Small-Body Database de la Jet Propulsion Laboratory al NASA, citate de <a href="https://stirileprotv.ro/stiri/stiinta/un-asteroid-de-marimea-unei-balene-albastre-trece-luni-pe-langa-pamant-se-apropie-cu-o-viteza-de-aproximativ-32-000-km-h.html">presa română</a>.</p>
<p data-start="1212" data-end="1536">Asteroidul are un diametru de până la 35 de metri, comparabil cu lungimea unei balene albastre, ceea ce îl plasează în aceeași categorie cu meteoritul de la Celiabinsk, care a explodat deasupra Rusiei în 2013 și este considerat cea mai mare rocă spațială intrată în atmosfera Pământului în ultimii 120 de ani.</p>
<p data-start="1538" data-end="1780">Conform calculelor astronomice, în data de 18 mai, asteroidul va trece la o altitudine de aproximativ 91.000 de kilometri deasupra Pământului, în jurul orei 22:00, ceea ce reprezintă aproximativ un sfert din distanța dintre Pământ și Lună.</p>
<p data-start="1782" data-end="1995">La acest nivel, obiectul spațial va trece deasupra majorității sateliților aflați pe orbită, însă va fi mai aproape de Terra decât o serie de nave spațiale, inclusiv Transiting Exoplanet Survey Satellite (TESS).</p>
<p data-start="1997" data-end="2201">Oamenii de știință precizează că, din cauza observațiilor limitate, există o anumită marjă de incertitudine privind distanța exactă a survolului, însă nu există niciun risc de impact cu planeta noastră.</p>
<p data-start="2203" data-end="2369">La perigeu, asteroidul 2026 JH2 ar urma să atingă o luminozitate de aproximativ magnitudinea 11,5, ceea ce îl face vizibil cu un telescop sau un binoclu performant.</p>
<p data-start="2371" data-end="2582">Trecerea sa poate fi urmărită și online, printr-o transmisiune live realizată de Proiectul Telescopului Virtual, coordonat de astronomul Gianluca Masi, cu imagini furnizate de un telescop din Manciano, Italia.</p>
<p data-start="2584" data-end="2765">Specialiștii subliniază că este extrem de rar ca un asteroid de asemenea dimensiuni să treacă atât de aproape de Pământ, chiar dacă fragmente mai mici ajung frecvent în atmosferă.</p>
<p data-start="2767" data-end="3010">În perspectivă, următorul obiect spațial de mari dimensiuni care se va apropia semnificativ de Terra este asteroidul 99942 Apophis, care va trece la aproximativ 32.000 km de Pământ pe 13 aprilie 2029, fiind potențial vizibil cu ochiul liber.</p>
<p data-start="3012" data-end="3269">Spre deosebire de 2026 JH2, Apophis are un diametru de peste 340 de metri și este considerat potențial periculos, deși în prezent nu există riscul unui impact. Cercetătorii îl monitorizează îndeaproape, existând planuri pentru o misiune spațială dedicată.</p>
<p data-start="3271" data-end="3632" data-is-last-node="" data-is-only-node="">După acest obiect, un alt survol important va fi cel al asteroidului 2024 YR4, supranumit „ucigaș de orașe”, care va trece pe lângă Lună în 2032, la aproximativ 21.200 km distanță. Acesta a generat anterior îngrijorări după estimări inițiale privind o posibilă probabilitate de impact, însă în prezent oamenii de știință exclud o coliziune cu Pământul sau Luna.</p>
<h3 style="text-align: center;"><strong>Pentru cele mai importante știri, </strong><a href="https://t.me/realitateamd"><strong>abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!</strong></a></h3>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</section>
</div>
</div>
</div>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/un-asteroid-urias-trece-azi-pe-langa-pamant-cand-si-cum-poate-fi-vazut/">Un asteroid uriaș trece azi pe lângă Pământ: când și cum poate fi văzut</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
		<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/asteroid-750x420.png" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/asteroid-750x420.png 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/asteroid-300x168.png 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/asteroid-1024x574.png 1024w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/asteroid-768x431.png 768w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/asteroid-500x281.png 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/asteroid-900x505.png 900w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/asteroid.png 1070w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />
		<media:thumbnail url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/asteroid-750x420.png" />
		<media:content url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/asteroid-750x420.png" medium="image" />
<postid>614222</postid>	</item>
		<item>
		<title>Google vrea să mute centrele de date în spațiu. SpaceX ar putea lansa proiectul orbital „Suncatcher”</title>
		<link>https://realitatea.md/google-vrea-sa-mute-centrele-de-date-in-spatiu-spacex-ar-putea-lansa-proiectul-orbital-suncatcher/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Realitatea.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 13 May 2026 05:01:06 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cosmos]]></category>
		<category><![CDATA[Homepage]]></category>
		<category><![CDATA[Slider]]></category>
		<category><![CDATA[centre de date]]></category>
		<category><![CDATA[Google]]></category>
		<category><![CDATA[SpaceX]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://realitatea.md/?p=613314</guid>

					<description><![CDATA[<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/centru-de-date-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/centru-de-date-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/centru-de-date-300x169.jpg 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/centru-de-date-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/centru-de-date-900x505.jpg 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p>Google discută cu SpaceX despre un posibil acord pentru lansări de rachete, în cadrul proiectului ambițios „Suncatcher”, prin care gigantul tehnologic vrea să construiască centre de date direct pe orbită, scrie The Wall Street Journal. Potrivit publicației, compania-mamă a Google, Alphabet, poartă negocieri și cu alte companii specializate în lansări spațiale, în încercarea de a [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/google-vrea-sa-mute-centrele-de-date-in-spatiu-spacex-ar-putea-lansa-proiectul-orbital-suncatcher/">Google vrea să mute centrele de date în spațiu. SpaceX ar putea lansa proiectul orbital „Suncatcher”</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></description>
			<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/centru-de-date-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/centru-de-date-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/centru-de-date-300x169.jpg 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/centru-de-date-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/centru-de-date-900x505.jpg 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />							<content:encoded><![CDATA[<img loading="lazy" decoding="async" width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/centru-de-date-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/centru-de-date-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/centru-de-date-300x169.jpg 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/centru-de-date-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/centru-de-date-900x505.jpg 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p>Google discută cu SpaceX despre un posibil acord pentru lansări de rachete, în cadrul proiectului ambițios „Suncatcher”, prin care gigantul tehnologic vrea să construiască centre de date direct pe orbită, scrie <a href="https://www.wsj.com/tech/spacex-google-in-talks-to-explore-data-centers-in-orbit-7b7799e2?fbclid=IwZXh0bgNhZW0CMTAAYnJpZBExZWxnNEZ6OFdvOVhxSnQ2anNydGMGYXBwX2lkEDIyMjAzOTE3ODgyMDA4OTIAAR5C1Otx2yAeG85WKhQ5D6I4MpWpd2rLPjvSc_geD6LaGya-olG3G24DTbFkww_aem_YWdncwBcfxoOYDwbIktPJFpwrd4K&amp;brid=YWdncwFj78OZLmRYVdXtSlpUQZpc" target="_blank" rel="noopener">The Wall Street Journal.</a></p>
<p>Potrivit publicației, compania-mamă a Google, Alphabet, poartă negocieri și cu alte companii specializate în lansări spațiale, în încercarea de a dezvolta infrastructura necesară pentru mutarea centrelor de procesare a datelor în spațiu.</p>
<p>Proiectul este considerat unul dintre cele mai complexe și costisitoare pariuri tehnologice ale următorilor ani. Atât Google, cât și compania lui Elon Musk încearcă să găsească soluții pentru a transfera în spațiu centrele de date necesare dezvoltării inteligenței artificiale.</p>
<p>Un eventual parteneriat între Google și SpaceX ar marca o nouă apropiere între Elon Musk și rivalii săi din industria AI. În trecut, miliardarul a criticat în repetate rânduri companiile din domeniu, inclusiv OpenAI, pe care a contribuit să o fondeze în 2015 ca răspuns la ambițiile Google în inteligența artificială.</p>
<p>Potrivit Wall Street Journal, dezvoltarea centrelor de date orbitale reprezintă unul dintre motivele-cheie din spatele planurilor de listare publică ale SpaceX, proiectul necesitând investiții uriașe și tehnologii extrem de avansate.</p>
<p>Recent, compania Anthropic a acceptat să utilizeze întreaga putere de calcul a infrastructurii Colossus 1 dezvoltată de SpaceX și și-a exprimat interesul pentru colaborarea la dezvoltarea unor centre de date orbitale.</p>
<h3 style="text-align: center;"><strong>Pentru cele mai importante știri, </strong><a href="https://t.me/realitateamd" target="_blank" rel="noopener"><strong>abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!</strong></a></h3>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/google-vrea-sa-mute-centrele-de-date-in-spatiu-spacex-ar-putea-lansa-proiectul-orbital-suncatcher/">Google vrea să mute centrele de date în spațiu. SpaceX ar putea lansa proiectul orbital „Suncatcher”</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
		<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/centru-de-date-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/centru-de-date-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/centru-de-date-300x169.jpg 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/centru-de-date-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/centru-de-date-900x505.jpg 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />
		<media:thumbnail url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/centru-de-date-750x420.jpg" />
		<media:content url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/centru-de-date-750x420.jpg" medium="image" />
<postid>613314</postid>	</item>
		<item>
		<title>Soarele „lovește” din nou: Pământul, vizat de o posibilă furtună geomagnetică</title>
		<link>https://realitatea.md/soarele-loveste-din-nou-pamantul-vizat-de-o-posibila-furtuna-geomagnetica/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Realitatea.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 12 May 2026 14:44:05 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cosmos]]></category>
		<category><![CDATA[Homepage]]></category>
		<category><![CDATA[Slider]]></category>
		<category><![CDATA[eruptie solara]]></category>
		<category><![CDATA[magneti]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://realitatea.md/?p=613268</guid>

					<description><![CDATA[<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/soare-750x420.png" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/soare-750x420.png 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/soare-300x168.png 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/soare-1024x574.png 1024w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/soare-768x431.png 768w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/soare-500x281.png 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/soare-900x505.png 900w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/soare.png 1070w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p>O puternică erupție solară de clasă M 5.7 s-a produs pe 10 mai, generând o ejecție coronală de masă (CME) care ar putea interacționa cu scutul magnetic al Pământului și ar putea produce aurore boreale la latitudini mari, scrie Antena 3 CNN. Evenimentul a atins maximul la ora 13:39 GMT, în regiunea de pete solare [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/soarele-loveste-din-nou-pamantul-vizat-de-o-posibila-furtuna-geomagnetica/">Soarele „lovește” din nou: Pământul, vizat de o posibilă furtună geomagnetică</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></description>
			<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/soare-750x420.png" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/soare-750x420.png 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/soare-300x168.png 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/soare-1024x574.png 1024w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/soare-768x431.png 768w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/soare-500x281.png 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/soare-900x505.png 900w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/soare.png 1070w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />							<content:encoded><![CDATA[<img loading="lazy" decoding="async" width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/soare-750x420.png" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/soare-750x420.png 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/soare-300x168.png 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/soare-1024x574.png 1024w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/soare-768x431.png 768w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/soare-500x281.png 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/soare-900x505.png 900w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/soare.png 1070w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><div class="qMYqUG_convSearchResultHighlightRoot">
<div class="relative w-full overflow-visible">
<section class="text-token-text-primary w-full focus:outline-none [--shadow-height:45px] has-data-writing-block:pointer-events-none has-data-writing-block:-mt-(--shadow-height) has-data-writing-block:pt-(--shadow-height) [&amp;:has([data-writing-block])&gt;*]:pointer-events-auto [content-visibility:auto] supports-[content-visibility:auto]:[contain-intrinsic-size:auto_100lvh] R6Vx5W_threadScrollVars scroll-mb-[calc(var(--scroll-root-safe-area-inset-bottom,0px)+var(--thread-response-height))] scroll-mt-[calc(var(--header-height)+min(200px,max(70px,20svh)))]" dir="auto" data-turn-id="request-6a019341-5e80-83eb-9432-c86da8539015-4" data-turn-id-container="request-6a019341-5e80-83eb-9432-c86da8539015-4" data-testid="conversation-turn-234" data-scroll-anchor="false" data-turn="assistant">
<div class="text-base my-auto mx-auto pb-10 [--thread-content-margin:var(--thread-content-margin-xs,calc(var(--spacing)*4))] @w-sm/main:[--thread-content-margin:var(--thread-content-margin-sm,calc(var(--spacing)*6))] @w-lg/main:[--thread-content-margin:var(--thread-content-margin-lg,calc(var(--spacing)*16))] px-(--thread-content-margin)">
<div class="[--thread-content-max-width:40rem] @w-lg/main:[--thread-content-max-width:48rem] mx-auto max-w-(--thread-content-max-width) flex-1 group/turn-messages focus-visible:outline-hidden relative flex w-full min-w-0 flex-col agent-turn">
<div class="flex max-w-full flex-col gap-4 grow">
<div class="min-h-8 text-message relative flex w-full flex-col items-end gap-2 text-start break-words whitespace-normal outline-none keyboard-focused:focus-ring [.text-message+&amp;]:mt-1" dir="auto" tabindex="0" data-message-author-role="assistant" data-message-id="485c7263-e418-4e71-a5b9-c3727aea6c56" data-message-model-slug="gpt-5-3-mini" data-turn-start-message="true">
<div class="flex w-full flex-col gap-1 empty:hidden">
<div class="markdown prose dark:prose-invert wrap-break-word w-full light markdown-new-styling">
<p data-start="617" data-end="837">O puternică erupție solară de clasă M 5.7 s-a produs pe 10 mai, generând o ejecție coronală de masă (CME) care ar putea interacționa cu scutul magnetic al Pământului și ar putea produce aurore boreale la latitudini mari, scrie <a href="https://www.antena3.ro/life/stiinta/o-furtuna-geomagnetica-ar-putea-lovi-scutul-pamantului-in-aceasta-seara-dupa-o-furtuna-solara-de-categorie-m-la-ce-sa-ne-asteptam-787881.html">Antena 3 CNN</a>.</p>
<p data-start="839" data-end="1090">Evenimentul a atins maximul la ora 13:39 GMT, în regiunea de pete solare AR4436. Specialiștii precizează că, pe măsură ce această zonă activă devine mai vizibilă, există o probabilitate crescută ca noi erupții sau ejecții să fie orientate spre Pământ.</p>
<p data-start="1092" data-end="1420">Potrivit Centrului de Predicții Meteorologice Spațiale al NOAA (Administrația Națională pentru Oceane și Atmosferă a SUA) și Oficiului Meteorologic din Marea Britanie, cea mai mare parte a materialului solar se deplasează în prezent la est de Pământ, însă o parte ar putea ajunge în apropierea planetei în jurul datei de 13 mai.</p>
<p data-start="1422" data-end="1598">În acest scenariu, ar putea fi declanșate condiții de furtună geomagnetică minoră (G1), cu posibilitatea intensificării aurorelor în nordul Statelor Unite și în Marea Britanie.</p>
<p data-start="1600" data-end="1758">Erupțiile solare sunt clasificate pe o scară de la A la X, X fiind nivelul cel mai puternic, fiecare treaptă indicând o creștere de zece ori a energiei emise.</p>
<p data-start="1760" data-end="1908">Evenimentul din 10 mai, cu intensitatea M 5.7, este considerat suficient de puternic pentru a provoca perturbări ale comunicațiilor radio pe Pământ.</p>
<p data-start="1910" data-end="2181">NOAA a raportat deja o întrerupere a semnalului radio deasupra Oceanului Atlantic, cauzată de radiațiile intense emise de erupție, care au ionizat atmosfera superioară și au interferat cu semnalele de înaltă frecvență utilizate în aviație, navigație și comunicații radio.</p>
<p data-start="2183" data-end="2445">Cu aproape doi ani în urmă, pe 10 mai 2024, Pământul a fost afectat de o furtună geomagnetică „extremă” de nivel G5, cea mai puternică din ultimele două decenii, care a generat aurore vizibile inclusiv la latitudini neobișnuite, precum sudul Floridei și Mexicul.</p>
<p data-start="2447" data-end="2653">Specialiștii precizează că actuala ejecție nu este așteptată să producă efecte de aceeași amploare, însă există în continuare posibilitatea unor furtuni geomagnetice minore spre sfârșitul acestei săptămâni.</p>
<p data-start="2655" data-end="2874" data-is-last-node="" data-is-only-node="">Pe termen scurt, NOAA și Met Office avertizează că activitatea solară ar putea rămâne ridicată, cu șanse de noi erupții de tip M și posibil chiar de clasă X, pe măsură ce regiunile AR4436 și AR4432 continuă să evolueze.</p>
</div>
</div>
</div>
</div>
<div class="z-0 flex min-h-[46px] justify-start" style="text-align: center;"><strong>Pentru cele mai importante știri, </strong><a href="https://t.me/realitateamd" target="_blank" rel="noopener"><strong>abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!</strong></a></div>
</div>
</div>
</section>
</div>
</div>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/soarele-loveste-din-nou-pamantul-vizat-de-o-posibila-furtuna-geomagnetica/">Soarele „lovește” din nou: Pământul, vizat de o posibilă furtună geomagnetică</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
		<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/soare-750x420.png" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/soare-750x420.png 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/soare-300x168.png 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/soare-1024x574.png 1024w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/soare-768x431.png 768w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/soare-500x281.png 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/soare-900x505.png 900w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/soare.png 1070w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />
		<media:thumbnail url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/soare-750x420.png" />
		<media:content url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/soare-750x420.png" medium="image" />
<postid>613268</postid>	</item>
		<item>
		<title>Roverul NASA Curiosity, blocat 6 zile pe Marte de un bolovan de 13 kg. Incident fără precedent</title>
		<link>https://realitatea.md/roverul-nasa-curiosity-blocat-6-zile-pe-marte-de-un-bolovan-de-13-kg-incident-fara-precedent/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Realitatea.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 10 May 2026 16:39:28 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cosmos]]></category>
		<category><![CDATA[Homepage]]></category>
		<category><![CDATA[Slider]]></category>
		<category><![CDATA[incident]]></category>
		<category><![CDATA[Marte]]></category>
		<category><![CDATA[NASA]]></category>
		<category><![CDATA[rocă]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://realitatea.md/?p=612711</guid>

					<description><![CDATA[<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/roca-NASA-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/roca-NASA-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/roca-NASA-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/roca-NASA-900x505.jpg 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p>Roverul NASA Curiosity, aflat de peste un deceniu pe suprafața planetei Marte, a avut parte de un incident neobișnuit în timpul unei operațiuni de foraj desfășurate la finalul lunii aprilie. Un bolovan de aproximativ 13 kilograme a rămas blocat de brațul robotic al vehiculului, împiedicându-i temporar activitatea, scrie adevărul.ro.  Totul s-a întâmplat pe 25 aprilie, [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/roverul-nasa-curiosity-blocat-6-zile-pe-marte-de-un-bolovan-de-13-kg-incident-fara-precedent/">Roverul NASA Curiosity, blocat 6 zile pe Marte de un bolovan de 13 kg. Incident fără precedent</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></description>
			<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/roca-NASA-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/roca-NASA-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/roca-NASA-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/roca-NASA-900x505.jpg 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />							<content:encoded><![CDATA[<img loading="lazy" decoding="async" width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/roca-NASA-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/roca-NASA-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/roca-NASA-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/roca-NASA-900x505.jpg 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p><strong>Roverul NASA Curiosity, aflat de peste un deceniu pe suprafața planetei Marte, a avut parte de un incident neobișnuit în timpul unei operațiuni de foraj desfășurate la finalul lunii aprilie. Un bolovan de aproximativ 13 kilograme a rămas blocat de brațul robotic al vehiculului, împiedicându-i temporar activitatea, scrie <a href="https://adevarul.ro/stil-de-viata/stiinta/un-bolovan-de-13-kilograme-a-blocat-roverul-nasa-2528171.html" target="_blank" rel="noopener">adevărul.ro</a>. </strong></p>
<p>Totul s-a întâmplat pe 25 aprilie, când Curiosity fora o rocă denumită „Atacama”. În timpul operațiunii, bucata de piatră nu doar că s-a desprins, ci a rămas prinsă de burghiul roverului și a fost ridicată de la sol împreună cu acesta.</p>
<p>Conform datelor NASA, roca avea dimensiuni considerabile: aproximativ 0,5 metri lățime la bază, 15 centimetri grosime și o greutate estimată la 13 kilograme.</p>
<p>Deși astfel de misiuni sunt concepute pentru a face față condițiilor extreme de pe Marte — de la radiații intense și furtuni de praf, până la temperaturi care pot coborî sub -120 de grade Celsius- situația creată a fost una fără precedent în istoria roverului Curiosity.</p>
<p>Inginerii NASA au încercat inițial să elibereze brațul prin vibrarea burghiului, însă fără succes. După patru zile, a fost încercată o nouă procedură, cu reorientarea brațului și repetarea vibrațiilor, moment în care o parte din praf s-a desprins, dar roca a rămas fixată.</p>
<p>Abia pe 1 mai, după o schimbare completă a strategiei, care a inclus înclinarea și rotirea brațului robotic, dar și repetarea vibrațiilor, roverul s-a eliberat în cele din urmă. Bolovanul a căzut pe solul marțian și s-a spart la impact.</p>
<p>Incidentul, deși neobișnuit și potențial problematic pentru o misiune de miliarde de dolari aflată la sute de milioane de kilometri de Pământ, s-a încheiat fără consecințe majore. Curiosity și-a reluat activitatea obișnuită de explorare pe Marte.</p>
[bzplayer mp4="https://cloud.realitatea.group/video/realitatea.md/NASAMars_05b82.mp4" muted="false" thumbnails="true"]
<h3 style="text-align: center;"><strong>Pentru cele mai importante știri, </strong><a href="https://t.me/realitateamd"><strong>abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!</strong></a></h3>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/roverul-nasa-curiosity-blocat-6-zile-pe-marte-de-un-bolovan-de-13-kg-incident-fara-precedent/">Roverul NASA Curiosity, blocat 6 zile pe Marte de un bolovan de 13 kg. Incident fără precedent</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
		<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/roca-NASA-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/roca-NASA-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/roca-NASA-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/roca-NASA-900x505.jpg 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />
		<media:thumbnail url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/roca-NASA-750x420.jpg" />
		<media:content url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/roca-NASA-750x420.jpg" medium="image" />
<postid>612711</postid>	</item>
		<item>
		<title>Imagine spectaculoasă: O noapte la -28°C, pe un vârf de 4.200 m, pentru a surprinde triplul arc al Căii Lactee</title>
		<link>https://realitatea.md/imagine-spectaculoasa-o-noapte-la-28c-pe-un-varf-de-4-200-m-pentru-a-surprinde-triplul-arc-al-caii-lactee/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Ana Panaguța]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 10 May 2026 10:47:02 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cosmos]]></category>
		<category><![CDATA[Homepage]]></category>
		<category><![CDATA[Slider]]></category>
		<category><![CDATA[Calea Lactee]]></category>
		<category><![CDATA[fotografie]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://realitatea.md/?p=612813</guid>

					<description><![CDATA[<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/imagine-spectaculoasa-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/imagine-spectaculoasa-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/imagine-spectaculoasa-300x169.jpg 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/imagine-spectaculoasa-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/imagine-spectaculoasa-900x505.jpg 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p>Fotografa Angel Fux a petrecut o noapte pe un vârf de la granița dintre Italia și Elveția, legată cu frânghia de cort, pentru a surprinde ceva ce puțini oameni au văzut vreodată cu ochiul liber: cele două brațe ale Căii Lactee în aceeași noapte. A plecat acasă cu mai mult decât planificase, transmite antena3.ro. Sunt [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/imagine-spectaculoasa-o-noapte-la-28c-pe-un-varf-de-4-200-m-pentru-a-surprinde-triplul-arc-al-caii-lactee/">Imagine spectaculoasă: O noapte la -28°C, pe un vârf de 4.200 m, pentru a surprinde triplul arc al Căii Lactee</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></description>
			<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/imagine-spectaculoasa-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/imagine-spectaculoasa-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/imagine-spectaculoasa-300x169.jpg 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/imagine-spectaculoasa-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/imagine-spectaculoasa-900x505.jpg 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />							<content:encoded><![CDATA[<img loading="lazy" decoding="async" width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/imagine-spectaculoasa-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/imagine-spectaculoasa-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/imagine-spectaculoasa-300x169.jpg 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/imagine-spectaculoasa-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/imagine-spectaculoasa-900x505.jpg 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" /><p>Fotografa Angel Fux a petrecut o noapte pe un vârf de la granița dintre Italia și Elveția, legată cu frânghia de cort, pentru a surprinde ceva ce puțini oameni au văzut vreodată cu ochiul liber: cele două brațe ale Căii Lactee în aceeași noapte. A plecat acasă cu mai mult decât planificase, transmite <a href="https://www.antena3.ro/fotografie/o-noapte-la-minus-28-de-grade-pe-un-varf-de-4-200-de-metri-pentru-a-fotografia-triplul-arc-al-caii-lactee-imaginea-e-spectaculoasa-787567.html" target="_blank" rel="noopener">antena3.ro</a>.</p>
<div id="div-gpt-ad-1730381709197-0" class="bannerBox" data-google-query-id="CIjxz5e-rpQDFejQDQkdScg5ig">
<p>Sunt lucruri pe care le planifici luni de zile și pentru care tot ajungi nepregătit.</p>
<p>Nu în sens practic. Echipamentul e gata, traseul e stabilit, setările camerei sunt memorate. Te-ai gândit la aproape tot ce ar putea merge prost și ai găsit un răspuns pentru majoritatea scenariilor. La ce nu te poți pregăti cu adevărat este ce simți când ajungi acolo. Greutatea singurătății când elicopterul pleacă.</p>
<p>Frigul care se instalează în mâini înainte ca noaptea să fi început cu adevărat.</p>
<p>Așa își descrie Angel Fux, pasionată de astrofotografie, experiența din martie 2026, când a petrecut o noapte pe vârful Dent d&#8217;Hérens – un summit de aproape 4.200 de metri, la granița dintre Italia și Elveția, chiar în spatele celebrului Matterhorn.</p>
<p>Scopul: să fotografieze un fenomen care se produce o singură dată pe an și care durează doar câteva zile.</p>
<h3>Ce este „dublul arc” al Căii Lactee</h3>
<p>O dată pe an, în emisfera nordică, în jurul lunii martie, se deschide o fereastră de aproximativ cinci zile în care ambele brațe ale Căii Lactee pot fi observate deasupra orizontului în aceeași noapte. Nu simultan, ci pe măsură ce Pământul se rotește.</p>
<p>Mai întâi se ridică arcul de iarnă – o bandă mai discretă, mai puțin densă de stele. Apoi, din direcția opusă, urcă arcul de vară, aducând cu el nucleul galactic, acel râu dens și inconfundabil de lumină. Împreună, formează ceea ce se numește dublul arc al Căii Lactee.</p>
<p>Pentru a fotografia fenomenul, trebuie să se alinieze mai mulți factori în același timp: faza de lună nouă, unghiul celor două arce în raport cu locația, vremea, un orizont degajat la 360 de grade și, ideal, cât mai puțină poluare luminoasă. În unii ani, doar vremea rea șterge complet fereastra.</p>
<h3>De ce tocmai acolo</h3>
<p>Angel Fux nu era la prima încercare. Anul trecut fotografiase dublul arc de pe Gornergrat, la puțin peste 3.000 de metri, în Alpii elvețieni. Imaginea devenise una dintre cele mai importante din cariera ei din punct de vedere tehnic. Anul acesta, a vrut să meargă mai sus.</p>
<blockquote><p>„Căutarea mea de ceruri întunecate s-a intensificat treptat de-a lungul anilor, într-un mod pe care nu l-am observat pe deplin decât recent”, scrie ea.</p></blockquote>
<p>Timpul petrecut în Anzii peruani, sub unele dintre cele mai întunecate ceruri de pe Pământ, i-a schimbat modul în care vede noaptea.</p>
<blockquote><p>„Cerul acolo nu e doar mai întunecat, e mai greu, mai prezent, aproape fizic. Te uiți în sus și simți greutatea a ceea ce vezi. De când m-am întors, nu m-am oprit din a alerga după senzația asta.”</p></blockquote>
<p>Dent d&#8217;Hérens oferă o perspectivă asupra Matterhornului pe care aproape nimeni nu o vede, pentru că singurii care ajung acolo sunt alpiniștii, și chiar pentru ei este o expediție serioasă. Fotografii nu merg acolo. Cu siguranță nu iarna. Cu siguranță nu noaptea.</p>
<h3>Logistica: elicoptere, vânt și o zi liberă care a stricat tot</h3>
<p>Nimic din toate acestea n-ar fi fost posibil fără ghidul montan Richard Lehner. Angel i-a descris proiectul încă din septembrie. El nu l-a respins. Au început să gândească logistica împreună.</p>
<p>Săptămâna ferestrei astronomice a fost una dintre cele mai vântoase pe care Elveția le avusese în ultimele luni. La Engelberg, o telecabină fusese avariată de forța vântului. La peste 4.000 de metri, acele viteze ale vântului ar fi fost pericol real, iar Richard a luat decizia corectă de a amâna plecarea.</p>
<p>Apoi, o altă problemă: 19 martie este sărbătoare legală în cantoanele catolice din Elveția, iar compania AirZermatt nu este autorizată să zboare în scopuri non-urgente în acea zi. Fereastra se comprima deja, iar acum una dintre singurele nopți viabile era blocată.</p>
<p>Richard a rezolvat cu un telefon către un pilot din partea italiană. Dent d&#8217;Hérens stă pe graniță, iar o echipă italiană de elicopter era autorizată să opereze acolo. AirZermatt i-a dus până la graniță, echipa italiană i-a preluat și i-a depus pe vârf. Dimineața, procesul invers.</p>
<h3>Noaptea</h3>
<p>Joi seara, au zburat.</p>
<p>Pe vârf erau trei: Richard, fiul său Arnaud și Angel. Temperatura prognozată era în jur de minus 18-19 grade Celsius. Gestionabil la altitudine, cu echipamentul potrivit. Ce nu anticipaseră era intensificarea vântului după ora 23, care a adus temperatura resimțită la minus 25-28 de grade.</p>
<blockquote><p>„Vreau să spun clar că n-aș fi făcut asta fără Richard, iar prezența lui Arnaud a făcut întreaga experiență mai bogată. E ceva aparte în a împărți un astfel de mediu cu oameni care îl cunosc, care îl iubesc – schimbă calitatea nopții”, scrie Angel.</p></blockquote>
<p>Sacul de dormit era cotat confortabil la minus 30 de grade, cu prag de supraviețuire la minus 50-60. Bocancii erau de alpinism, cu trei straturi, compatibili cu crampoane.Tot timpul cât era în afara cortului, Angel era legată cu frânghia, deoarece cornișele de zăpadă din jurul vârfului făceau orice mișcare fără asigurare genuinely periculoasă.</p>
<blockquote><p>„Nimic din toate astea nu era teatru. Era minimul necesar pentru ca noaptea aceea să fie supraviețuibilă”, scrie ea.</p></blockquote>
<h3>Surpriza: trei arce, nu două</h3>
<p>A fotografiat mai întâi arcul de iarnă, apoi arcul de vară. Și apoi, pe neașteptate, în revizuirea panoramei de iarnă, a observat ceva ce nu planificase: un arc oval slab, în direcția opusă soarelui.</p>
<p>Se numește Gegenschein – „contralumină” în germană – o strălucire difuză a cerului nocturn cauzată de retroîmprăștierea luminii solare de praful interplanetar. Este extrem de slab și rar surprins în fotografie. Era acolo, vizibil chiar în fișierele neprocesate.</p>
<p>Ceea ce plecase să facă drept un dublu arc devenise un triplu arc: Gegenschein, Calea Lactee de iarnă și Calea Lactee de vară, toate într-un singur cadru de cer deasupra Alpilor, cu Matterhornul dedesubt, văzut dintr-un unghi din care nu fusese practic niciodată fotografiat.</p>
<h3>40 de ore de editare și un computer aruncat (aproape) pe geam</h3>
<p>Procesarea a durat 40 de ore – de departe cel mai mult timp petrecut vreodată pe o singură imagine. Angel a lucrat cu fișiere FITS, un format folosit în astronomia științifică, care stochează datele brute de lumină cu o profunzime și un interval dinamic mult mai mari decât fișierele RAW standard.</p>
<blockquote><p>„Dificultatea, și vreau să fiu sinceră în privința asta, este că în primele zece ore nu aveai ce să vezi. Nicio imagine vizibilă. Doar numere, histograme, scripturi de calibrare, linii de cod. Pentru cineva obișnuit să vadă la ce lucrează, asta a fost cu adevărat derutant”, scrie ea. „Recunosc că am vrut să-mi arunc computerul pe fereastră de mai multe ori.”</p></blockquote>
<p>Imaginea finală este compusă din două panorame de 17 și, respectiv, 16 panouri, fiecare panou fiind o stivă de patru expuneri de 40 de secunde, suplimentate cu date H-alfa pentru detaliul nebuloaselor de emisie, plus 32 de cadre de peisaj fotografiate la amurgul nautic. Folderul total de lucru: aproximativ 300 de gigabiți.</p>
<h3>De ce contează</h3>
<p>Dincolo de performanța tehnică și fizică, Angel Fux ridică o problemă pe care o observă sistematic în munca ei: poluarea luminoasă crește de la an la an. Chiar și la 4.200 de metri, strălucirea din câmpia italiană, din direcția Milano, era clar vizibilă și crescuse față de anul precedent.</p>
<blockquote><p>„Ceea ce a fost surprins aici s-ar putea să nu mai fie reproductibil – nu din această locație, nu la această calitate, nu în aceleași condiții&#8221;, scrie ea. „Doar asta face ca imaginea să pară ceva ce merită protejat.”</p></blockquote>
<h3 style="text-align: center;"><strong>Pentru cele mai importante știri, </strong><a href="https://t.me/realitateamd"><strong>abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!</strong></a></h3>
<div></div>
</div>
<p>Articolul <a href="https://realitatea.md/imagine-spectaculoasa-o-noapte-la-28c-pe-un-varf-de-4-200-m-pentru-a-surprinde-triplul-arc-al-caii-lactee/">Imagine spectaculoasă: O noapte la -28°C, pe un vârf de 4.200 m, pentru a surprinde triplul arc al Căii Lactee</a> apare prima dată în <a href="https://realitatea.md">Realitatea.md</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
		<img width="750" height="420" src="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/imagine-spectaculoasa-750x420.jpg" class="attachment-750x420 size-750x420 wp-post-image" alt="" style="height: auto;margin-bottom:2em;max-width: 600px !important;padding-top: 0.75em;width: 100% !important;" srcset="https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/imagine-spectaculoasa-750x420.jpg 750w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/imagine-spectaculoasa-300x169.jpg 300w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/imagine-spectaculoasa-500x281.jpg 500w, https://realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/imagine-spectaculoasa-900x505.jpg 900w" sizes="(max-width: 750px) 100vw, 750px" />
		<media:thumbnail url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/imagine-spectaculoasa-750x420.jpg" />
		<media:content url="https://realitatea.md/realitatea.md/wp-content/uploads/2026/05/imagine-spectaculoasa-750x420.jpg" medium="image" />
<postid>612813</postid>	</item>
	</channel>
</rss>

<!--
Performance optimized by W3 Total Cache. Learn more: https://www.boldgrid.com/w3-total-cache/

Object Caching 238/7666 objects using APC
Page Caching using Disk: Enhanced 
Database Caching 5/26 queries in 0.047 seconds using APC

Served from: realitatea.md @ 2026-09-02 12:10:05 by W3 Total Cache
-->