După ce Boris Lupașcu a fost ales de către deputații PSRM-PP Șor-Pentru Moldova în calitate de judecător la Curtea Constituțională, acesta ar fi avut o întâlnire cu adjunctul procurorului general, Ruslan Popov. Potrivit unor imagini video apărute în mass-media, cei doi s-au întâlnit la una dintre benzinăriile BEMOL.

Contactat de Realitatea.md, șeful departamentului control și audit intern al BEMOL, Evghenii Veretenikov, a menționat că angajații din cadrul companiei nu sunt responsabili pentru apariția în spațiul public a imaginilor video.

„Într-adevăr, în video este una dintre benzinăriile companiei noastre. Astăzi, la sediul companiei a fost prezentat un demers oficial de către una dintre instituțiile de forță ale Republicii Moldova. În conformitate cu prevederile legale și procedurile corespunzătoare, am pus la dispoziția acestei instituții înregistrările de pe camerele de supraveghere.

Menționăm că, camerele de supraveghere video sunt instalate în toate stațiile PECO în scopuri de securitate. Fiind primii interesați de păstrarea și securizarea datelor clienților noștri, compania BEMOL niciodată nu ar fi furnizat înregistrările video sau alte tipuri de informații pentru difuzare publică. În acest context, derogăm orice responsabilitate pentru difuzarea publică a înregistrării strict instituției care a ridicat materialul video”, a declarat Evghenii Veretenikov.

Amintim, că astăzi în presă a apărut o înregistrare video potrivit căreia Boris Lupașcu a discutat cu adjunctul procurorului general, Ruslan Popov, în duminica de 25 aprilie. Coincidență sau nu, dar a doua zi Lupașcu a venit în Parlament cu o declarație scrisă manual, prin care anunța că s-a răzgândit și a renunțat la calitatea sa de judecător ales la Curtea Constituțională.

#Boris Lupascu #Ruslan popov

Achiziţionarea online a unui bilet de avion nu înseamnă că instanţa de la locul de reşedinţă al pasagerului care a achiziţionat biletul este competentă să soluţioneze acţiunea de solicitare de despăgubire în cazul pierderii bagajelor, a decis joi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE).

Cazul se referă la o pasageră care a cumpărat un bilet de avion pentru un zbor Madrid – Barcelona al companiei aeriene Vueling Airlines. Ea a cumpărat biletul de la domiciliul său din Fuenlabrada, în Madrid, prin intermediul unei platforme independente de vânzări online. La aeroportul din Madrid, pasagera a adăugat înregistrarea bagajelor ca serviciu suplimentar la zbor. Bagajele au fost ulterior pierdute. Pasagera afectată a depus o cerere de despăgubire la o instanţă din Fuenlabrada, care a întrebat CJUE dacă se poate considera competentă, deoarece este locul de reşedinţă al pasagerului, de unde îşi rezervase zborul online, scrie Agerpres.

Instanţa cu sediul la Luxemburg a răspuns că reşedinţa pasagerului nu poate fi echivalată cu locul în care se află biroul transportatorului prin intermediul căruia a fost încheiat contractul şi, prin urmare, este insuficientă pentru a conferi competenţă instanţei de la domiciliul pasagerului.

Mai concret, CJUE subliniază printre altele că ar fi contrar obiectivului unui echilibru echitabil între interesele consumatorilor şi cele ale operatorilor de transport aerian, precum şi celui al previzibilităţii şi al securităţii juridice să se considere că, din cauza vânzării online de servicii de transport aerian, aceşti operatori de transport trebuie să suporte riscul de a fi acţionaţi în justiţie oriunde în lume unde este disponibilă oferta online, inclusiv în locuri în care nu dispun de nicio prezenţă fizică sau care nu au nicio legătură cu transportul în cauză.

În plus, în cursul lucrărilor pregătitoare ale Convenţiei de la Montreal, numeroase delegaţii şi-au exprimat opoziţia faţă de adăugarea unui criteriu de atribuire a competenţei care să corespundă domiciliului sau reşedinţei principale şi permanente a pasagerului. Prin urmare, domeniul său de aplicare a rămas limitat la cazurile de deces sau de vătămare a pasagerului.

CJUE a clarificat în continuare că normele Convenţiei de la Montreal se aplică şi zborurilor între două aeroporturi din acelaşi stat membru, având în vedere că legislaţia UE şi-a extins domeniul de aplicare pentru a include astfel de rute interne. De asemenea, CJUE a statuat că, întrucât transportul bagajelor constituie un serviciu auxiliar, contractul relevant pentru determinarea instanţei competente este contractul de transport aerian al pasagerului.