8 MARTIE! Ce se ascunde în spatele „Zilei Internaționale a Femeilor”

Ziua femeilor a fost sărbătorită pentru prima dată la 28 februarie 1909 în New York, în amintirea unei greve a unui sindicat al femeilor, grevă care avusese loc în 1908. În ciuda a ceea ce s-a pretins mai târziu, pe data de 8 martie nu a avut loc de fapt nici o grevă. În august 1910, cu ocazia Internaționalei Socialiste reunită la Copenhaga, activista socialistă germană Luise Zietz împreună cu colega ei Clara Zetkin propun sărbătorirea zilei internaționale a femeii, fără a specifica însă o dată anume.

Ziua internațională a femeii a fost sărbătorită pentru prima dată anul următor, în 19 martie 1911. Începând cu anul 1913, femeile din Rusia au sărbătorit ziua femeii în ultima duminică din februarie. În anul 1917, ultima duminică din februarie conform calendarului pe stil vechi a coincis cu ziua de 8 martie pe stil nou.

Femeile din Sankt Petersburg au declanșat o grevă cerând încheierea Primului Razboi Mondial, sfârșitul raționalizării alimentelor și abolirea dinastiei țariste. După Revoluția din Octombrie, comuniștii Alexandra Kollontai si Vladimir Ilici Lenin au declarat 8 martie ca sărbătoare oficială în Uniunea Sovietică, iar abia la 8 mai 1965 aceasta a devenit zi nelucrătoare.

Următoarea etapă în instituirea unei zile dedicate femeii l-a constituit proclamarea, în 1977, de către ONU, a Anului Internațional al Femeilor și declararea perioadei 1976–1985 ca Deceniul ONU pentru condiția femeii.

#Ziua Femeii #8 martie #ONU

De Hramul Chișinăului, scuarul Catedralei Mitropolitane s-a transformat într-o adevărată oază de tradiții, culoare și bună dispoziție. Traian Stoianov de la RLIVE a transmis în direct din mijlocul mulțimii, surprinzând atmosfera de sărbătoare și dialogând cu meșteri populari, producători autohtoni și vizitatori veniți din toate colțurile țării.

Chișinău celebrează Hramul: RLIVE transmite în direct programul – de la liturghie până la ultimul artist pe scenă

„O zi specială, o zi deosebită, când chișinăuienii sărbătoresc Hramul Orașului”, a spus Stoianov la începutul transmisiunii, invitându-i pe oameni să participe la evenimentele organizate de Primăria Capitalei.

Programul de hram include târguri ale meșterilor populari, expoziții de produse tradiționale, degustări de bucate moldovenești, dar și un amplu concert în Piața Marii Adunări Naționale. Atmosfera din scuarul Catedralei e plină de voie bună: miros de plăcinte, ceramică pictată manual, obiecte din lemn și blană, căciuli tradiționale „țurcănești” și lădițe sculptate, fiecare cu povestea ei.

Unul dintre meșterii intervievați de Traian Stoianov a vorbit despre valoarea căciulilor din blană naturală, lucrate manual: „O căciulă bună ține 10-15 ani. Dacă e prelucrată corect, e o investiție pe termen lung.” Prețurile variază între 500 și 1500 de lei, în funcție de calitatea materialului. „Omul vrea bun și ieftin, dar așa nu se poate. Dacă e făcută cu suflet, o porți ani de zile fără griji”, a adăugat meșterul, arătând cum se coase o căciulă „țurcănească”, moștenită din tată-n fiu.

La târg au venit și vizitatori din afara Chișinăului. Un bărbat din Cobusca Veche a mărturisit că a venit „o fugă” la capitală, între două hramuri, doar ca să simtă atmosfera: „Chișinăul s-a schimbat. Să nu dea înapoi, să meargă înainte.”

Alți meșteri și-au expus lucrările din lemn, printre care lădițe sculptate manual, ploscuțe și suvenire personalizate. Fiecare ornament are o semnificație: „Rozeta solară, simbolul apei, semnele berbecului – toate înseamnă belșug, tinerețe și tărie”, a explicat un artizan.

Prețurile la aceste lucrări variază între 600 și 2500 de lei, în funcție de complexitate și tipul de lemn folosit. „E muncă de o săptămână la o singură lădiță. Finisarea cere răbdare și migală”, a spus meșterul.

Vizitatorii au fost invitați să susțină producătorii locali și să cumpere cadouri pentru cei dragi. „Veniți cu familia, bucurați-vă de tradițiile noastre, de tot ce e autentic moldovenesc”, a îndemnat Stoianov. În încheiere, a amintit și de concertul serii.