Valentine’s Day este ziua în care, în fiecare an, îndrăgostiţii din toată lumea îşi fac cadouri dintre cele mai diverse, celebrând astfel dragostea care îi leagă, însă această sărbătoare nu a avut dintotdeauna o importanţă deosebită, ci a prins contur odată cu trecerea timpului.

Prima atestare a zilei de 14 februarie a fost în anul 498, când trei sfinţi au fost numiţi de papa Gelasius I, data celebrării acestora fiind această zi. Însă sărbătoarea rămâne asociată cu numele Sfântului Valentin din Roma, care a fost trimis la închisoare pentru că oficia în secret căsătorii pentru soldaţii cărora le era interzis acest lucru.

În timp ce se afla în închisoare, el ar fi vindecat-o pe fiica gardianului său, Asterius. Se pare că, înainte de execuţie, i-ar fi trimis acesteia o scrisoare pe care a semnat-o cu „al tău Valentin”, în semn de bun rămas.

Lupercalia, sărbătoare celebrată în Roma antică între 13 şi 15 februarie, reprezintă „strămoşul” Zilei Îndrăgostiţilor de astăzi. Această sărbătoare ajuta la purificare şi fertilitate şi implica ritualuri păgâne, inclusiv sacrificarea unei capre şi biciuirea femeilor care îşi doreau să aibă un copil. Interzisă de papa Gelasius I în 494, această sărbătoare a a fost înlocuită de Valentine’s Day.

În mitologia romană, Cupidon, fiul lui Venus, este zeul dragostei, iar imaginea sa este asociată cu Ziua Îndrăgostiţilor. La naştere, Jupiter a vrut să scape de Cupidon, dar mama sa, Venus, l-a ascuns în pădure, unde acesta a învăţat să folosească arcul pe animale, înainte de a-l folosi pentru a lega destinul oamenilor. La origine, sărbătoarea care celebrează iubirea cuplurilor a fost de fapt cea a celibatarilor. Această zi reprezenta o ocazie pentru fetele tinere de a se ascunde pe aleile întunecate ale satului lor, în speranţa de a fi găsite de bărbaţii singuri.

Pasul următor era să se căsătorească. Primele momente când ziua de 14 februarie a devenit una care celebrează dragostea se înregistrează în secolul al XIV-lea, când au apărut primele scrieri de dragoste. Convinşi că 14 februarie este ziua în care păsările se adună, englezii încep să trimită bileţele de dragoste pe care le numesc „My Valentine”. Geoffrey Chaucer menţionează această sărbătoare populară în scrierile sale din 1382. În Evul Mediu, de Ziua Îndrăgostiţilor, atât băieţii, cât şi fetele trăgeau la sorţi un nume dintr-un bol pe care trebuia să îl poarte pe mânecă toată săptămâna următoare.

Prima cutie de bomboane de ciocolată decorată pentru Ziua Îndrăgostiţilor a apărut la sfârşitul anilor 1800, iar cel care a venit cu această idee a fost Richard Cadbury, fiul lui John Cadbury, celebrul producător de ciocolată. O altă curiozitate despre această zi este din epoca medievală, când femeile consumau alimente considerate „bizare” de Ziua Îndrăgostiţilor, pentru că, potrivit superstiţiilor, le-ar fi ajutat să-şi viseze viitorul soţ. De asemenea, în fiecare an, de 14 februarie, în casa Julietei, care se află în Verona, Italia, sunt trimise peste 1.000 de scrisori adresate Julietei Capulet, celebra eroină din opera shakespeariană. De-a lungul timpului, de Ziua Îndrăgostiţilor, au fost dăruite o mulţime de cadouri impresionante.

Totodată, Ziua Îndrăgostiţilor este momentul pe care peste 220.000 de persoane îl aleg în fiecare an pentru a cere în căsătorie persoana iubită.

Obiceiuri de Valentines Day / Ziua Îndrăgostiților

În anumite regiuni din Marea Britanie, în ajunul Valentines Day, fetele îşi pun frunze de dafin sub pernă şi mănâncă doar ouă cu sare, crezând că aşa îşi vor visa peste noapte alesul.

Înainte, în Franţa, de Sf. Valentin, femeile şi bărbaţii singuri se duceau la cei pe care îi îndrăgeau şi strigau în faţa casei lor. Dacă erau respinşi, reveneau a doua zi şi ardeau pozele persoanelor care nu i-au dorit alături. Între timp, obiceiul a fost interzis.

În Danemarca, de Sfântul Valentin, ghiocei presaţi sunt trimişi nu persoanei iubite, ci celor mai dragi prieteni.

În anumite ţări, există obiceiul ca femeile tinere să primească un cadou vestimentar de la un potenţial pretendent, cadou echivalent cu o cerere în căsătorie. În consecinţă, păstrarea sau refuzarea acestuia devin echivalente cu un accept sau un refuz al respectivei cereri în căsătorie.

#iubire #superstiții #Ziua Indragostitilor

Luna august este o perioadă importantă pentru pregătirea livezilor pentru toamnă și pentru recolta de anul viitor. Pomicultorii trebuie să acorde o atenție sporită irigării, tratamentelor fitosanitare și fertilizării, în special în livezile cu pomi sâmburoși.

Una dintre cele mai importante lucrări în livezile de cireș și vișin este irigarea, întrucât are loc procesul de diferențiere a mugurilor de rod, care va influența recolta de anul viitor.

Potrivit lui Ananie Peșteanu, conferențiar universitar, doctor la Departamentul Horticultură și Silvicultură al Facultății Științe Agricole, Silvice și ale Mediului din cadrul Universității Tehnice a Moldovei, aceeași lucrare este necesară și în livezile de piersic, inclusiv în plantațiile în care recolta a fost deja culeasă. În primul rând, trebuie în livezile de specii sâmburoase, mai ales cireș și vișin, de efectuat irigarea.

Un alt pas important îl reprezintă tratamentele fitosanitare. Acestea se aplică în plantațiile de măr și prun care încă au roadă, dar și în livezile în care fructele au fost deja recoltate. Specialistul atrage însă atenția că, atunci când sunt aplicate produse fitosanitare în livezile cu fructe, trebuie respectată perioada de așteptare până la recoltare.

În paralel, pomicultorii pot aplica fertilizări pentru pomii sâmburoși, cu îngrășăminte care conțin elemente precum magneziu, mangan și zinc, dar și produse pe bază de bor. Acestea contribuie la pregătirea pomilor pentru formarea mugurilor de rod și, implicit, pentru recolta din anul următor.

În luna august, pomii trebuie monitorizați atent și pentru apariția bolilor și dăunătorilor. La speciile sâmburoase, printre bolile care pot apărea se numără antracnoza. În același timp, un risc îl reprezintă mai mulți dăunători, printre care viermele prunului și viermele mărului.

De asemenea, în livezile de prun și piersic pot apărea acarieni, iar în anumite situații sunt necesare tratamente împotriva tripsului.

Și în acest caz, tratamentele trebuie aplicate ținând cont de perioada de așteptare până la recoltare. În plantațiile unde fructele au fost deja culese, această restricție nu mai reprezintă aceeași problemă.

Specialistul recomandă o atenție deosebită acordată și stării terenului din livadă. Acesta trebuie menținut curat, inclusiv spațiile dintre pomi și pe rândurile de pomi, pentru a asigura condiții corespunzătoare pentru dezvoltarea plantației.