Platforma Demnitate și Adevăr își pune mari speranțe că la 11 iulie curent, cetățenii își vor da votul pentru a atinge pragul electoral, astfel încât să ajungă în Parlament. Deși unele sondaje cotează formațiunea că va acumula voturile necesare de la cetățeni, pe când altele exclud această formulă, ultimele cercetări au arătat de fapt, în viitorul Legislativ ar putea intra doar formațiuni – de stânga (BECS) și de dreapta (PAS). În acest context, ne-am propus să analizăm profilul primilor cinci candidați de pe lista electorală a Platformei DA din punct de vedere al averii și veniturilor pe care le-au înregistrat oficial în ultimii doi ani și pe care le-au declarat public.

Andrei Năstase liderul Platformei DA sau „veșnicul candidat” așa cum este numit în spațiul public se regăsește pe locul întâi în listă și indică în declarația de avere și interese personale peste 52 de mii de lei din activitatea desfășurată în cadrul Parlamentului, 78 272 de lei salariul primit pe când era ministru al Afacerilor Interne, 220 de mii de lei salariu pentru munca depusă în cadrul partidului pe care-l conduce, un venit al soției de 96 620 de mii de euro al soției pe care-l primește fiind angajată la o companie germană, 82 416 de lei indemnizație de la Consiliul Municipal Chișinău, fiind consilier și peste 12 mii de euro o indemnizație pentru copii de la statul german

Candidatul mai declară opt terenuri, 11 clădiri/construcții, cea mai scumpă valorând peste 2 milioane de lei, obținută în 2014, două autoturisme: un Volvo XC90 produs în 2018, procurat în 2018 contra sumei de 41 750 de euro și un Nissan Maxima fabricat în 2004, dobândit în 2005 cu 10 mii de euro. Declarația de avere și interese personale integrală o puteți găsi aici.

Alexandr Slusari actual deputat și vicepreședinte al Platformei DA indică un salariu de 3 920 de lei de la un SRL, 424 770 de lei din salariul de deputat indemnizații și compensații de la Parlament, 343 829 de lei dividente, 20 de mii de lei din vânzarea unui automobil Nissan, produs în 2005, două apartamente, cotă-parte în cadrul a două SRL-uri și interese personale în cadrul altor două SRL-uri, precum și în cadrul formațiunii din care face parte. Declarația de avere și interese personale integrală o puteți găsi aici.

Igor Munteanu declară un venit de 547 de mii de lei de la Parlament, unde sunt incluse și indemnizațiile, compensațiile anuale și cele neimpozabile, 12 mii de lei de la ASEM și 10 179 de la o asociație obștească. Deputatul mai spune că are în posesie un teren moștenit, o casă la fel moștenită și un apartament pe care l-a cumpărat în 2000 cu 400 de mii de lei. Igor Munteanu se plimbă cu o Toyota Venza produsă în 1010 și procurată în același an contra sumei de 25 de mii de euro, două conturi bancare unde păstrează 41 de mii de euro și respectiv 100 de mii de lei, cotă-parte în cadrul a două întreprinderi, unde desfășoară activitatea de consultanță și deține interese personale în cadrul unei organizații obștești. Declarația de avere și interese personale integrală o puteți găsi aici.

Dinu Plîngău indică în declarație că a avut un câștig salarial de la Parlament, care include și compensațiile neimpozabile de 567 953 de lei, un venit de 8 677 de lei de la o asociație obștească, 200 de euro de la un ONG de peste hotare și interese în cadrul partidului din care face parte. Straniu lucru, însă actualul deputat nu include nici un bun imobil sau mobil, construcție sau clădire sau terenuri, conturi bancare etc. Declarația de avere și interese personale integrală o puteți găsi aici.

Inga Grigoriu declară un venit din activitatea de deputată de 627 297 de lei, unde sunt incluse salariul și compensațiile, cinci terenuri dintre care patru agricole și unul cu destinație de construcție, două case de locuit, una nefinalizată și un credit contractat în 2019, scadent în 2024 în sumă de 100 de mii de lei. Deputata nu indică nici un automobil pe care l-ar deține în posesie sau care ar fi luat prin comodat. Declarația de avere și interese personale integrală o puteți găsi aici.

#alegeri #declaratie de avere #Platforma DA

Uniunea Europeană a renunțat la ideea ca statul canadian să devină „membru asociat” al UE, potrivit unui proiect de declarație comună în care acest termen a fost eliminat, la insistențele unor lideri europeni, transmite joi dpa, potrivit Agerpres.

În luna septembrie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că acest stat nord-american ar trebui să devină primul „membru asociat” al UE, un statut care, în prezent, nu există.

Însă, într-un proiect de declarație comună între Canada și UE, termenii de „membru asociat” și „calitate de membru asociat” au fost eliminați.

Cancelarul german Friedrich Merz și alți câțiva lideri din state ale UE au insistat pentru eliminarea acestor termeni din proiect, au declarat diplomați pentru agenția dpa. Ei și-au motivat opoziția prin lipsa de claritate a statutului special propus, precum și prin faptul că executivul UE nu a consultat în prealabil, în mod corespunzător, statele membre.

În forma actuală, declarația pledează pentru o „asociere tot mai strânsă” între Canada și UE. De asemenea, au fost atenuate angajamentele prevăzute inițial
cu privire la integrarea piețelor financiare și la un tratament preferențial reciproc în ceea ce privește măsuri de securitate economică.

Declarația ar urma să fie făcută publică vineri, la finalul summitului de două zile UE-Canada de la Montreal.

După sosirea sa la Montreal, miercuri, Ursula von der Leyen a continuat să folosească termenul de ‘membru asociat’, într-o postare pe rețelele de socializare.

„Un ocean desparte Europa de Canada. Cu toate acestea, nu ne-am simțit niciodată mai aproape”, a scris ea.

„Avem o nouă ambiție: să aducem Canada mai aproape de noi decât oricând înainte, ca Membru Asociat al UE. Și dorim să ducem parteneriatul nostru unic chiar mai departe”, a adăugat ea.

Printr-o „Alianță pentru Viitor, vom rămâne uniți și vom răspunde unei lumi de rivalități tot mai intense”, a mai scris von der Leyen.

Sintagma „Alianță pentru viitor” a fost folosită de premierul canadian Mark Carney și ocupă acum un loc central în proiectul de declarație comună.

Acesta prevede că ambele părți vor lucra pentru a reduce barierele comerciale, a facilita investițiile și a asigura disponibilitatea continuă a materiilor prime esențiale, medicamentelor și tehnologiilor. De asemenea, documentul include angajamente de a promova cooperarea în domeniul securității și siguranței inteligenței artificiale, și precizează că este planificată o analiză privind fezabilitatea unor exporturi suplimentare de gaze naturale lichefiate din Canada către Europa.

Într-o declarație pentru presă, Carney a spus marți că denumirea dată acestei relații este mai puțin importantă decât conținutul ei.

„Ceea ce contează este schimbarea pe care o va aduce în viețile canadienilor”, a spus el.

Carney urmărește aprofundarea legăturilor cu UE, al doilea cel mai mare partener comercial al Canadei, de când relațiile comerciale cu SUA, principalul partener economic al Canadei, au devenit foarte de tensionate în timpul mandatului președintelui american Donald Trump.

Trump a amenințat cu impunerea unor noi tarife Uniunii Europene dacă aceasta va permite Canadei să devină membru asociat, președintele american spunând că un astfel de demers ar putea fi considerat un „act ostil”.