Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, împreună cu Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a desfășurat consultări cu primarii localităților din UTA Găgăuzia (UTAG) și cu membrii Adunării Populare a UTAG, în contextul blocajului creat în procesul de organizare a alegerilor în autonomie.

”În cadrul întrevederilor, Președinta și Speakerul au reiterat poziția fermă a autorităților centrale în favoarea organizării unui scrutin liber și corect, subliniind necesitatea transparenței și a respectării reglementărilor naționale. Responsabilitatea organelor centrale și a celor regionale este să asigure un scrutin corect, în care locuitorii autonomiei să decidă liber viitorul acesteia.

În urma consultărilor, a fost convenită crearea unui grup de lucru, inclusiv cu participarea reprezentanților instituțiilor centrale, Adunării Populare și a primarilor din regiune, care va avea drept obiectiv elaborarea soluțiilor necesare și crearea condițiilor pentru desfășurarea unor alegeri libere și corecte în Găgăuzia în cel mai scurt timp posibil”, se arată în mesajul Președinției.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a participat vineri, 17 aprilie, la Forumul Diplomatic de la Antalya, la invitația Președintelui Turciei, Recep Tayyip Erdoğan.

Adunarea Populară din UTA Gagauzia a adoptat pe 22 aprilie o declarație în care îndeamnă autoritățile centrale să nu blocheze procesele electorale din autonomia găgăuză. Legislativul local a trimis și o scrisoare președintelui Turciei, rugându-l să intervină în disputa dintre Comrat și Chișinău.

Pe 16 decembrie 2025, Adunarea Populară stabilise că alegerile pentru o nouă componență vor avea loc pe 22 martie, dar acestea au fost anulate, după ce reprezentantul Guvernului a contestat decizia în instanță, invocând că denumirea „Comisia Electorală Centrală” poate fi folosită doar de instituția națională, de la Chișinău. Curtea Supremă de Justiție i-a dat dreptate.

Pe 17 martie, legislativul găgăuz a stabilit o nouă dată a alegerilor – 21 iunie, dar și această decizie a fost contestată de reprezentantului Guvernului la Comrat și este acum examinată în instanțele de judecată.

Mandatul Adunării Populare a expirat în noiembrie 2025 și, pentru că nu a fost aleasă o altă legislatură, actuala componență are competențe limitate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Igor Grosu #Maia Sandu #UTA Gagauzia

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.