Ședința Consiliului Superior al Procurorilor (CSM) de marți, 5 octombrie curent, s-a început cu scandal. Președinta Angela Motuzoc se pare că a încercat să pună la îndoială hotărârea prin care Dorel Musteață a fost numit președinte interimar al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Cel puțin de asta a fost învinuită de către ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco. Mai mult, din cauză că ședința a fost stabilită pentru ora 10:00, în aceeași zi cu ședința CSM, membrii CSM, întruniți la ora 09:00, au fost nevoiți să ia o pauză pe o perioadă nedeterminată.

În primul rând, Dorel Musteață și Sergiu Litvinenco participă atât la ședințele CSM, cât și la ședințele CSP. Asta după ce a fost modificată recent Legea cu privire la Procuratură în partea ce ține de componența CSP. Dacă până nu demult erau 15 membri, acum sunt 12.

În urma modificărilor, procurorul general, Alexandr Stoianoglo, a fost exclus din componență, la fel procurorul-șef al Procuraturii UTA Găgăuzia, Victor Cîlcic, și președintele Uniunii Avocaților, Emanoil Ploșnița, din rândul membrilor de drept. În schimb, au fost incluși în componență președintele CSM, acum avându-l pe Dorel Musteață care exercită interimatul funcției; avocata poporului, Natalia Moloșag.

Din componență mai fac parte procurorii detașați – Inga Furtună, Andrei Roșca, Constantin Șușu și Angela Motuzoc; și membri din rândul societății civile – Lilia Mărgineanu, Ion Guceac, Lilia Potâng și Svetlana Balmuș.

În cadrul ședinței de marți, s-a ridicat întrebarea dacă Dorel Musteață poate participa la ședință, asta chiar dacă el deja a participat la una – pe data de 30 septembrie curent.

„Eu deja sunt admis. Există hotărârea din 16 iulie 2019, potrivit căreia sunt președinte interimar al CSM, care este în vigoare și recunoscută. Mi-ați expediat ordinea de zi. Dacă puneți la vot excluderea mea, vă loviți de nulitatea ședinței anterioare”, a explicat Dorel Musteață.

„De asta și mă tem”, a spus președinta CSP, Angela Motuzoc.

„Puneți la îndoială legalitatea unei hotărâri care nu a trecut prin vreo instanță. Probabil ați primit un celebru telefon de la domnul Clima sau poate de la alții ca el. Dvs. puneți în discuție o problemă inexistentă. Este inventată”, a adăugat ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco.

Discuțiile au durat circa 30 de minute. Pe agenda ședinței CSP este un singur subiect – adresarea deputatului PAS Lilian Carp, care exercită și funcția de președinte al Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică în cadrul Parlamentului, care vizează pretinse acțiuni ilegale comise de procurorul general, Alexandr Stoianoglo.

#CSP #Dorel Musteata

Tranzitul cerealelor prin frontiera moldo-română va fi extins și prin punctul de trecere Costești-Stânca, după ce România și-a dat acordul pentru circulația acestor transporturi pe această rută. Măsura vizează inclusiv cerealele provenite din Ucraina, care traversează Republica Moldova pentru a ajunge pe piețele externe, anunță Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA).

Decizia a fost convenită în urma discuțiilor dintre reprezentanții Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor din Republica Moldova și cei ai Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor din România.

„Această măsură va contribui la diversificarea rutelor de transport, reducerea presiunii asupra punctelor de trecere a frontierei și îmbunătățirea condițiilor logistice pentru operatorii economici implicați în comerțul cu cereale”, explică MAIA.

Republica Moldova a devenit o rută importantă pentru exporturile ucrainene, în special către porturile românești și cele de la Dunăre. Din 10 august și până la sfârșitul anului 2026, mărfurile ucrainene transportate pe calea ferată beneficiază de o reducere de 50% la tarifele de tranzit. Măsura a fost convenită de premierul Vasile Tofan și omologul său ucrainean, Serghei Korețki, pentru a sprijini exporturile Ucrainei pe rute ferite de atacurile rusești din Marea Neagră.