Ședința Consiliului Superior al Procurorilor (CSM) de marți, 5 octombrie curent, s-a început cu scandal. Președinta Angela Motuzoc se pare că a încercat să pună la îndoială hotărârea prin care Dorel Musteață a fost numit președinte interimar al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Cel puțin de asta a fost învinuită de către ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco. Mai mult, din cauză că ședința a fost stabilită pentru ora 10:00, în aceeași zi cu ședința CSM, membrii CSM, întruniți la ora 09:00, au fost nevoiți să ia o pauză pe o perioadă nedeterminată.

În primul rând, Dorel Musteață și Sergiu Litvinenco participă atât la ședințele CSM, cât și la ședințele CSP. Asta după ce a fost modificată recent Legea cu privire la Procuratură în partea ce ține de componența CSP. Dacă până nu demult erau 15 membri, acum sunt 12.

În urma modificărilor, procurorul general, Alexandr Stoianoglo, a fost exclus din componență, la fel procurorul-șef al Procuraturii UTA Găgăuzia, Victor Cîlcic, și președintele Uniunii Avocaților, Emanoil Ploșnița, din rândul membrilor de drept. În schimb, au fost incluși în componență președintele CSM, acum avându-l pe Dorel Musteață care exercită interimatul funcției; avocata poporului, Natalia Moloșag.

Din componență mai fac parte procurorii detașați – Inga Furtună, Andrei Roșca, Constantin Șușu și Angela Motuzoc; și membri din rândul societății civile – Lilia Mărgineanu, Ion Guceac, Lilia Potâng și Svetlana Balmuș.

În cadrul ședinței de marți, s-a ridicat întrebarea dacă Dorel Musteață poate participa la ședință, asta chiar dacă el deja a participat la una – pe data de 30 septembrie curent.

„Eu deja sunt admis. Există hotărârea din 16 iulie 2019, potrivit căreia sunt președinte interimar al CSM, care este în vigoare și recunoscută. Mi-ați expediat ordinea de zi. Dacă puneți la vot excluderea mea, vă loviți de nulitatea ședinței anterioare”, a explicat Dorel Musteață.

„De asta și mă tem”, a spus președinta CSP, Angela Motuzoc.

„Puneți la îndoială legalitatea unei hotărâri care nu a trecut prin vreo instanță. Probabil ați primit un celebru telefon de la domnul Clima sau poate de la alții ca el. Dvs. puneți în discuție o problemă inexistentă. Este inventată”, a adăugat ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco.

Discuțiile au durat circa 30 de minute. Pe agenda ședinței CSP este un singur subiect – adresarea deputatului PAS Lilian Carp, care exercită și funcția de președinte al Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică în cadrul Parlamentului, care vizează pretinse acțiuni ilegale comise de procurorul general, Alexandr Stoianoglo.

#CSP #Dorel Musteata

Salariile din Moldova au crescut în 2025, dar cifrele arată o diferență uriașă între cei care câștigă cel mai bine și cei care abia trec de 10 mii de lei. Potrivit Biroului Național de Statistică, salariul mediu brut a ajuns la 15 594,5 lei, cu 11,5% mai mult decât în 2024. După taxe, salariul mediu net a fost de 13 226,8 lei.

Cea mai mare medie salarială este în domeniul informațiilor și comunicațiilor: 39 378,6 lei brut pe lună. Asta înseamnă de aproape patru ori mai mult decât câștigă, în medie, un angajat din agricultură, unde salariul a fost de doar 10 168,8 lei.

Și în sectorul financiar salariile sunt mult peste medie. Angajații din activitățile financiare și de asigurări au avut un câștig mediu de 27 681,7 lei, iar cei din sectorul energetic – 23 954,9 lei.

La coada clasamentului se află agricultura, cu 10 168,8 lei, cazarea și alimentația publică – 10 288,1 lei, și arta, recreerea și agrementul – 11 405,3 lei. Diferența dintre salariul mediu din informații și comunicații și cel din agricultură ajunge astfel la peste 29 de mii de lei pe lună.

Capitala trage puternic media națională în sus. În Chișinău, salariul mediu brut a fost de 18 707,8 lei, cu 20% peste media națională. În schimb, în Briceni media a fost de 10 773,2 lei, în Nisporeni – 10 984,9 lei, iar în Rîșcani – 11 211,4 lei.

Nici între femei și bărbați lucrurile nu stau la fel. Femeile au câștigat, în medie, 14 360 de lei brut, cu 2 615 lei mai puțin decât bărbații, al căror salariu mediu a fost de 16 975 de lei. Diferența este de 15,4%.

În sectorul real, salariile sunt, de asemenea, mai mari decât în cel bugetar: 16 279,4 lei, față de 13 341,7 lei. Diferența ajunge la 22%.

În total, la sfârșitul lui 2025, Moldova avea 763,2 mii de salariați, cu 22,3 mii mai mulți decât cu un an înainte. Numărul mediu al angajaților a fost de 652,3 mii de persoane.