Curs valutar
  • EUR
    21.2647
    -0.174%
  • USD
    18.0769
    0.0725%
  • RUB
    0.2457
    0.407%
  • RON
    4.3206
    -0.1366%
  • UAH
    0.6685
    0.5834%

Igor Nicolaevici, ce ai făcut pentru moldovenii din diasporă? Al cui președinte ești tu?

16 Oct. 2020, 12:42
 // Categoria: Opinii // Autor:  Disinfo.md
16 Oct. 2020, 12:42 // Opinii //  Disinfo.md

„Republica Moldova va trebui să continue colaborarea cu UE, România şi cu SUA. Voi  pleda pentru un parteneriat bun cu vecinii, iar cu Ucraina vom avea cele mai bune relaţii” (Igor Dodon, campania electorală din 2016)

În campania electorală din 2016 Igor Dodon le-a făcut multe promisiuni moldovenilor. Au fost spuse multe, dar puține dintre ele realizate, mai ales când a fost vorba despre politica externă a Republicii Moldova.

”Sunt pentru parteneriat strategic şi relaţii bune cu Federaţia Rusă. Pentru că avem nevoie de piaţa rusă şi trebuie să rezolvăm problemele migranţilor, care sunt sute de mii în Federaţia Rusă. Însă aceasta nu înseamnă că trebuie să apară o cortină de fier pe Prut. Lucrul acesta nu putem să ni-l permitem, pentru că în Uniunea Europeană, de asemenea, muncesc câteva sute de mii de cetăţeni moldoveni, avem exporturi spre Uniunea Europeană”. (Igor Dodon, 2016)

Ce s-a întâmplat însă în realitate? Ajuns în fotoliul de președinte și pe parcursul celor aproape patru ani de mandat, Igor Dodon s-a făcut a uita despre parteneriatele strategice cu vecinii: România și Ucraina.  Niciunul dintre preşedinţii celor două state nu au vizitat Republica Moldova , dar nici Dodon nu a fost invitat la Bucureşti sau Kiev. Cu omologul său român Klasu Iohannis, Dodon s-a văzut o singură dată, la Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite în septembrie 2019. În schimb, Dodon s-a întâlnit de cel puțin 14 ori cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. Topul este continuat de președintele Republicii Belarus, Aleksandr Lukashenko, președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev și cel al Turciei – Recep Tayyip Erdogan.

Șeful statului a efectual cel puțin 21 de vizite în Federația Rusă, 19 – în statele Uniunii Eurasiatice: Armenia, Belarus, Kazahstan, Kîrgîzstan sau în țări apropiate din punct de vedere politic cu Federația Rusă: Turkmenistan, Tadjikistan, Iran, Tadjikistan Azerbaidjan, Turcia. Pe parcusul întregului său mandat, Igor Dodon a efectuat doar TREI vizite în Uniunea Europeană, la invitația omologilor din Italia, Germania și Belgia. Au mai fost alte șapte deplăsări la conferințe internaționale sau pelerinaje: PE, Conferința de securitate de la Munich, Pelerinaj Muntele Athos, Adunarea generala ONU, unde Dodon nu scăpat ocazia să facă cât mai multe poze pe hol cu diferiți lideri europeni.

 Voi fi un președinte atât pentru cei care se văd alături de Uniunea Europeană, cât şi pentru cei care doresc o relație mai apropiată cu Federaţia Rusă, pentru a găsi astfel ‘un echilibru în societate”. (Igor Dodon, 2016)

A spus una, dar a făcut alta. Președintele ”tuturor moldovenilor” nu a ținut cont de cifrele oficiale care arată clar o orientare a moldovenilor spre Uniunea Europeană. Astfel că din 2018, UE și nu Rusia este cel mai mare partener comercial și cel mai mare investitor al Republicii Moldova. În 2018, schimburile comerciale cu UE au reprezentat 70% din totalul exporturilor moldovenești și 56% din comerț. Datele oficiale mai arată că aproximativ 1,3 milioane de moldoveni (din cele 3,546 milioane înregistrate în Republica Moldova) sunt plecați la muncă în străinătate. Doar ăn jur de 450 de mii sunt în Federația Rusă, iar restul – în Uniunea Europeană. Mai mult, aceleași date la care Igor Dodon are acces arată că numărul moldovenilor care aleg să plece la muncă în Rusia a scăzut constant în ultimii ani (440.000 în 2017 față de 580.000 în 2014, potrivit cifrelor prezentate de Centrul de Cercetare Strategică din Federaţia Rusă).

Experţii ruşi explică scăderea numărului de muncitori moldoveni prin  devalorizarea rublei ruseşti, liberalizarea regimului de vize pentru moldoveni în UE, legile migraţionale ale Rusiei, care au intrat în vigoare din 1 ianuarie 2015 și care îi obligă pe străinii care vor să muncească pe teritoriul Rusiei să suporte mai multe costuri şi să obţină un set întreg de documente. În 2018, doar 4,1 % din numărul total de emigranţi în Federaţia Rusă care au primit patentă cu drept legal de muncă au fost moldoveni.

Mai mult, așa-zisa amnistie migrațională promisă cetățenilor moldoveni aflați la muncă în Federația Rusă, în mod expres în contextul alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019 și care a fost valabilă strict pe perioada alegerilor, a avut consecințe grave. Igor Dodon a scris atunci  pe pagina sa de Facebook că 148 de mii de cetățeni ai Republicii Moldova, care au încălcat articolul 26, aliniatele 4 și 8 ale Legii federale „Despre ieșirea de pe teritoriul Federației Ruse și intrarea pe teritoriul Federației Ruse”, precum și alți 13 mii de cetățeni ai Republicii Moldova, care au încălcat articolul 27, aliniatele 12, 13 și 14 ale aceleiași Legi, vor beneficia de amnistia migrațională.

„Interdicția de a intra pe teritoriul Federației Ruse, impusă acestor categorii de cetățeni ai Moldovei, va fi anulată în cazul dacă ei vor părăsi teritoriul Federației Ruse nu mai târziu de 1 februarie 2019 și vor reveni pe teritoriul Federației Ruse nu mai devreme de 15 martie 2019. La îndeplinirea acestor condiții, pe lingă anularea interdicției de a intra în țară, va începe curgerea noului termen al șederii legale a cetățeanului Moldovei pe teritoriul Federației Ruse”, susținea șeful statului.

Adică, moldovenii din Rusia trebuiau să revină acasă exact în perioada electorală. Foarte comod în contextul în care Igor Dodon participa la alegerile parlamentare din februarie 2019, pe listele Partidului Socialiștilor din R.Moldova. Președintele Parlamentului de atunci, Andrian Candu, susținea însă că Dodon nu poate să candideze , întrucât nu-i permite legislația.

Chiar dacă a existat un acord între cei doi președinți, de cele mai dese ori instituțiile abilitate din Rusia habar nu au aveau despre aceasta fiindcă nu au fost notificate de către autoritățile ruse și, prin urmare, amnistia nu era aplicată. În consecință, mulții cetățenii moldoveni s-au ales cu dosare penale și condamnări, iar unii nu au mai avut posibilitatea să revină la locul de muncă din Federația Rusă. Este și istoria  Alionei Danilova, relatată de Europa Liberă.

Tânăra lucra de cinci ani în Federația Rusă și se căsătorise cu un cetățean rus și a aflat că, de fapt, a încălcat condițiile de ședere. Ea spunea că și-a trimis soțul să verifice dacă funcționează ,,amnistierea” despre care a aflat pe rețelele de socializare. În oficiile centrale, unde sunt și alți cetățeni de alte etnii, informația era însă negată. Despre ea însă vorbesc unii angajați, care le spun ,,pe ascuns” moldovenilor ce să facă, spunea atunci Aliona Danilova.

La capitolul întrevederilor preşedintelui Dodon cu ambasadorii altor state, ambasadorul Federaţiei Ruse deţine întâietatea: 65 de întâlniri oficiale în 3,5 ani. De 36 de ori Igor Dodon s-a văzut cu ambasadorul SUA, iar cu ambasadorul Turciei – de 19 ori. Cu ambasadorul României șeful statului a avut două întrevederi, iar cu cel al Ucrainei – nicio întrevedere bilaterală, scrie zdg.md.

Astăzi, avântându-se în lupta pentru un nou mandat de președinte, Igor Dodon promite ”o punte între Est și Vest”, unde Rusia va fi principalul partener strategic al R. Moldova. Turcia și China vor fi, potrivit platformei electorale a lui Igor Dodon, „partenerii noștri strategici”, pe același palier cu Statele Unite ale Americii. De asemenea, din același document aflăm că dezvoltarea relațiilor cu UE va consta „aprobarea normelor și standardelor europene în domeniul dreptului și al combaterii corupției”. În schimb, relațiile cu structurile și țările Uniunii Economice Eurasiatice, dominată totalmente de Rusia, „vor fi dezvoltate în toate direcțiile: interparlamentară, economică, umanitară, interregională, cooperarea juridică, dar și în domeniul securității și schimbului de informații tehnico-științifice”.

Asociația pentru Politică Externă din R. Moldova (APE) a emis o declarație prin care atenționează că prioritățile de politică externă anunțate de Igor Dodon reprezintă „cea mai agresivă tentativă de revizuire cardinală a politicii externe a Republicii Moldova din ultimii 20 de ani”.

„Dodon ignoră cu desăvârșire Parteneriatul nostru strategic pentru integrare europeană cu România și nu spune nimic despre importanța strategică a Ucrainei pentru asigurarea securității noastre naționale și integrității teritoriale. Ambelor state vecine le este negat statutul de parteneri strategici primordiali, fiind reduse la dezvoltarea unor simple relații de bună vecinătate și de cooperare”, se arată în declarația APE.

Dodon reia însă minciunile pe care le-a lansat în campania electorală din 2016:

 ”Moldova va stabili relații bune între Est și Vest. Noi nu vom prieteni cu cineva împotriva cuiva și nu ne vom opune niciunuia dintre partenerii noștri. Un parteneriat reciproc avantajos și cu Estul, și cu Vestul deschide noi oportunități pentru dezvoltarea social-economică a Moldovei”, promite Dodon în 2020.

Cine te mai crede, Igor Nicolaevici? O fi poporul moldovean osândit pentru că soarta i-a fost dictată de niște politicieni iresponsabili și mincinoși, dar  prost nu e. De ce pleacă moldovenii din țară, Igor Nicolaevici? Crezi că o fac deoarce le-ai creat locuri de muncă și le-ai dat salarii decente, așa cum te lauzi? De ce nu se mai duc moldovenii în Rusia și pleacă în Europa? De ce nu te votează niciun tânăr din această țară? De ce nu asculți ce vor oamenii atunci când te lauzi că ești CANDIDATUL POPORULUI?

Realitatea Live

25 Iul. 2021, 21:20
 // Categoria: În Lume // Autor:  Realitatea.md
25 Iul. 2021, 21:20 // În Lume //  Realitatea.md

La doar 22 de ani, Maya Ghazal deține o licență de pilot în Marea Britanie, este Ambasador al Bunăvoinței pentru Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR), pledând în spațiul public pentru incluziunea refugiaților, accesul la educație, oportunități de muncă și combaterea stereotipurilor negative legate de aceștia. Reprezintă un model pentru toți tinerii refugiați care visează să-și depășească limitele și, mai nou, este cetățean britanic cu acte în regulă. 

„Știu foarte bine ce înseamnă să fii refugiat. Știu că nu suntem doar numere, ci indivizi cu speranțe și visuri, care au lăsat totul în urmă pentru a-și găsi un loc în care să fie în siguranță. Suntem oameni care au multe de oferit. Am venit în Marea Britanie ca refugiat, iar acum sunt pilot, inginer și ambasador al bunăvoinței pentru UNHCR. Nu aș fi ajuns unde sunt astăzi fără ajutorul oamenilor care m-au primit și m-au sprijinit aici în Marea Britanie. Cu toții avem un rol de jucat în crearea schimbării, iar cel mai mic act de bunătate poate face diferența”, scria Maya Ghazal pe contul său oficial de instagram în data de 19 iunie 2021, cu doar câteva ore înaintea celei de-a 21-a aniversări a zilei mondiale a refugiatului (World Refugee Day), care este celebrată anual la 20 iunie, potrivit Rezoluţiei 55/76 a Adunării Generale a Naţiunilor Unite din 4 decembrie 2000.

Născută și crescută în orașul Damasc, capitala Siriei, Maya Ghazal și familia sa s-au confruntat cu dificultăți tot mai mari după ce a izbucnit revolta siriană din 2011, care a conuds ulterior la un război civil în care au murit peste 594.000 de oameni, dintre care 22.000 copii, iar 2,1 milioane de civili au fost răniți și au rămas mutilați pe viață, în timp ce aproape 13 milioane de cetățeni sirieni și-au părăsit domiciliul transformat în ruină. Dintre aceștia, mai mult de 5 milioane și jumătate au migrat în Turcia, Liban și Europa.

În 2015, la vârsta de 16 ani, Maya Ghazal a fost nevoită să părăsească orașul Damasc împreună cu mama ei și cei doi frați mai mici și să meargă în Marea Britanie, acolo unde tatăl ei ajunsese cu un an mai devreme. Maya, cei doi frați și mama ei au ajuns la Londra și s-au cazat pentru câteva zile într-un hotel de lângă Aeroportul Heathrow. Cele câteva zile în care vedea avioanele care decolau și aterizau pe pistă au uimit-o pe Maya și au impulsionat-o să-și dorească să devină pilot, după cum ea însăși declara pentru platforma britanică a UNHCR.

„Una din primele experiențe pe care le-am trăit în Marea Britanie alături de mama și frații mei a fost la vama britanică. Chiar dacă noi aveam statutul de refugiați și veneam în această țară în mod legal din motive de reuniune a familiei, ofițerii de la vamă ne-au dus într-o cameră din aeroport și au început să ne pună întrebări pe un ton dur despre lunga noastră călătorie prin Beirut și Turcia. Apoi au scos o hartă a Siriei și ne-au întrebat din ce loc suntem și de unde este tatăl meu. Nu știam foarte multă engleză pe atunci. Majoritatea cuvintelor erau cele pe care le învățasem din filmele Grey’s Anatomy și 50 First Dates. La un moment dat, am început să plâng și atunci ne-au lăsat în cele din urmă să trecem. Ne-am stabilit inițial la Birmingham înainte de a ne muta apoi la Londra”, declara Maya, povestind despre primele momente la sosirea Marea Britanie.

Aceasta a perceput mutarea în Marea Britanie ca fiind „marele său început”. Avea mari speranțe și vise și credea că viața ei și a familiei sale va reveni într-un fel la normalitate, dar, din păcate, acest lucru nu s-a întâmplat încă de la început, Maya experimentând stigmatizarea și ostilitatea pe care o aveau unii cetățeni britanici față de refugiați.

„Sosind în Marea Britanie, am fost foarte încântată să încep școala, să cunosc oameni noi și să mă acomodez cu noua viață. Însă m-am lovit imediat de respingerea oamenilor și mai ales a noilor colegi. Deși engleza mea nu era grozavă, cunoștințele mele de științe sociale, fizică și matematică nu a fost limitate de limbă”, a spunea Maya Ghazal.

După o perioadă de acomodare, a urmat apoi etapa găsirii unei instituții de învățământ unde Maya să-și continue studiile. Părinții ei au vizitat mai mai multe școli britanice și au prezentat certificatele de studii obținute de Maya Ghazal la școlile din Damasc, însă multe dintre instituțiile de învățământ din Marea Britanie au refuzat să ia în considerare acele calificări.

„Am avut toată hotărârea din lume, pentru că știam că educația era cel mai important lucru pentru mine și riscam să pierd șansa să îmi continui studiile. Am muncit foarte mult pentru a-mi perfecționa limba engleză, citind cărți, ascultând muzică și notând fiecare cuvânt pe care nu-l știam, pe care îl căutam ulterior într-un dicționar. Am vrut să aplic pentru a studia ingineria aviației la Universitatea Brunel din Londra, iar un profesor a crezut în mine și mi-a oferit șansa de a da un test de competențe tehnice. M-am descurcat destul de bine, așa că m-au acceptat”, a povestit Maya.

De la refugiat la pilot

După ce a depășit provocările acomodării la noua viață din Marea Britanie, obținând un loc la Universitatea Brunel din Londra pentru a studia ingineria aviației, în 2019, Maya Ghazal a zburat pentru prima dată singură. Ulterior, aceasta și-a a obținut licența de pilot privat, devenind prima femeie siriană refugiată ajunsă pilot.

„Am devenit fascinată de avioane, aceste mașini uimitoare, pe care mi-am dorit să ajung să le controlez. Când toată lumea îmi spunea că nu pot deveni pilot, am decis că exact asta voiam să fac. Am vrut să le arăt tuturor că voi deveni prima femeie siriană refugiată care ajunge pilot. Este un vis la care am lucrat în fiecare zi, iar acum am propriul meu permis de pilot privat”, declara Maya Ghazal pentru unrefugees.org după ce și-a obținut licența de zbor.

În interviul pentru Vogue, Maya spune că obținerea unui permis de zbor nu este la fel de ușoară precum obținerea unui permis de conducere. „Trebuie să zbori minimum 45 de ore cu instructori diferiți înainte de a realiza primul tău zbor solo. Un pilot trebuie să fie întotdeauna pregătit pentru ce este mai rău, pentru că trebuie să știe cum să facă față fiecărei situații, de la un incendiu la bord la defectarea motorului. La sfârșitul primului meu zbor solo, era cât pe ce să pierd controlul, pentru că mergeam prea repede. Nu eram obișnuită ca avionul să fie atât de ușor. Totuși, după ziua aceea am pierdut orice teamă pe care o aveam. Este o senzație nemaipomenită de libertate să fii acolo sus”, sublinia Maya, vorbind despre cum te simți când ești la mii de metri în aer.

 
Expoziție dedicată istoriei ghetoului din Chișinău
Expoziție dedicată istoriei ghetoului din Chișinău
Emilia Plugaru publică volumul de poezii “Cer de sineală”
Emilia Plugaru publică volumul de poezii “Cer de sineală”
Circulația rutieră pe strada Ion Creangă a fost parțial reluată
Circulația rutieră pe strada Ion Creangă a fost parțial reluată
Lucrările de amenajare a scuarului în memoria victimelor catastrofei de la Cernobîl, finalizate
Lucrările de amenajare a scuarului în memoria victimelor catastrofei de la Cernobîl, finalizate
Ultima super lună din 2021 – luna plină “căpșună”
Ultima super lună din 2021 – luna plină “căpșună”
India folosește drone pentru livrarea vaccinului anti-Covid
India folosește drone pentru livrarea vaccinului anti-Covid