„Condamnăm cu fermitate activitățile electorale neautorizate ale Rusiei pe teritoriul suveran al Republicii Moldova în Unitățile Administrativ-Teritoriale de pe malul stâng al Nistrului. Facem apel la comunitatea internațională să sprijine ordinea bazată pe reguli și să denunțe acțiunile Rusiei”. Declarația aparține ministrului de Externe, Mihai Popșoi, și a fost făcută în dimineața de duminică, 17 martie curent, fiind urmată de cel puțin o reacție. Ministrul a condamnat și organizarea nelegitimă a alegerilor prezidențiale din Rusia în teritoriile temporar ocupate ale Ucrainei.
Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Afacerilor Externe (MAE) al Republicii Moldova, „Republica Moldova condamnă cu fermitate organizarea nelegitimă a alegerilor prezidențiale din Rusia în teritoriile temporar ocupate ale Ucrainei și anexate ilegal de către Federația Rusă”.
„Respingem cu tărie această încercare zadarnică a Federației Ruse de a legitima controlul său militar și ilegal asupra unor părți din teritoriile ucrainene, fapt ce reprezintă o încălcare vădită a dreptului internațional, inclusiv a Cartei ONU și independenței, suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei. Republica Moldova rămâne ferm angajată să sprijine Ucraina și independența, suveranitatea și integritatea teritorială a acesteia în cadrul granițelor sale recunoscute internațional”, mai scrie în același comunicat.
În urma declarației ministrului Mihai Popșoi, Ambasada SUA în Republica Moldova a postat un mesaj de susținere: „Condamnăm decizia Rusiei de a deschide secții de votare pentru alegerile prezidențiale din Rusia în regiunea transnistreană fără acordul guvernului moldovean. Această acțiune este încă un exemplu al modului în care Kremlinul nu respectă neutralitatea, suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova”.
UPDATE ORA 18:20 „Organizarea alegerilor de către Rusia, în regiunea transnistreană și pe teritoriile ocupate din Ucraina, reprezintă o încălcare a suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova și a Ucrainei”, scrie pe pagina de Facebook a Ambasadei Regatului Unit al Marii Britanii în Republica Moldova.
Anterior, NATO și UE au denunțat alegerile prezidențiale din Rusia: „Așa-zisul scrutin prezidențial organizat de vineri până duminică, 15-17 martie 2024, în Rusia nu poate fi considerat „corect” sau „democratic”.
Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!
Alegerile prezidențiale în Rusia durează trei zile, au început de vineri până duminică, 17 martie curent, când are loc votarea și în Transnistria. Locuitorii regiunii transnistrene ai Republicii Moldova au fost chemați la cele 6 secții de votare pentru alegerea președintelui Federației Ruse, dintre ele, trei – deschise la Tiraspol și câte o secție – la Rîbnița, Bender și Grigoriopol. Acest lucru se întâmplă fără acordul autorităților constituționale, care au permis să fie deschisă doar o singură secție de votare pe teritoriul Republicii Moldova, la Ambasada Federației Ruse de la Chișinău. Vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, comentase că nu există cale legală pentru transportarea buletinelor de vot din zona de securitate în Rusia, în acest sens, autoritățile fiind pregătite să contracareze tentativele. Șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cernăuțeanu, a declarat că poliția Republicii Moldova are deja înregistrate presupuse abateri legate de desfășurarea alegerilor prezidențiale ruse în Transnistria.
În cursul săptămânii, Ministerul de Externe l-a convocat pe ambasadorul rus la Chișinău, Oleg Vasnețov, pentru a-i înmâna o notă de protest. „Federația Rusă sfidează normele și principiile dreptului internațional și subminează suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova”, este declarația MAE. În replică, diplomatul rus a declarat că drepturile unui sfert de milion de cetățeni ruși în Republica Moldova nu ar trebui încălcate.
Alegătorii au de ales între patru candidați (în ordine alfabetică): Vladislav Davankov de la Poporul Nou, președintele în exercițiu Vladimir Putin, candidat independent, Leonid Sluțki de la Partidul Liberal Democrat și Nikolai Haritonov de la Partidul Comunist al Federației Ruse. Putin candidează pentru a cincea oară la funcția de șef al statului, după ce a câștigat pentru prima dată alegerile în 2000. Haritonov candidează pentru a doua oară la alegeri (în 2004 a pierdut în fața lui Putin, poziționându-se pe locul doi cu 13,69% din voturi). Davankov și Sluțki participă pentru prima dată la alegeri. Pentru a câștiga din primul tur, un candidat trebuie să obțină mai mult de jumătate din voturile alegătorilor care au participat la vot. Mandatul președintelui ales va fi de 6 ani.
