Copii de nouă ani se află printre muncitorii la centrele de reciclare a plasticului din Turcia, ceea ce îi expune afecțiunilor grave pe termen lung, potrivit unui raport al Human Rights Watch (HRW), relatează The Guardian.

Muncitorii de la aceste fabrici, printre care se află și copii, dar și cei ce locuiesc „periculos de aproape” de acestea, au dezvăluit cercetătorilor Human Rights Watch că sănătatea le-a fost afectată, ei confruntându-se cu dificultăți respiratorii, dureri de cap severe și iritații ale pielii. În cadrul raportului său, HRW acuză guvernul turc că nu aplică legile stricte privind acordarea licențelor și inspecțiile regulate la aceste centre de reciclare, punând în pericol mediul și sănătatea umană.

Între 2027 și 2021, UE a fost cel mai important exportator de deșeuri plastice către Turcia. În aceeași perioadă, Marea Britanie a fost cel mai mare exportator individual, contribuind în mod considerabil la abuzurile asupra mediului și muncitorilor din Turcia, se arată în raport. După ce China a interzis importurile de deșeuri plastice, în 2018, exporturile de deșeuri plastice din UE către Turcia au explodat la 1.200 %: de la 38.804 la 446.432 de tone în 2021.

În 2021, Marea Britanie a exportat 122.898 de tone de deșeuri plastice în această țară, care este membră a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

„Guvernul Turciei nu reușește să își pună în aplicare legile. Deși are reglementări pentru a proteja oamenii și mediul înconjurător, faptul că nu le aplică crește riscul ca oamenii să aibă probleme grave de sănătate pe tot parcursul vieții. Cele mai bogate țări din Europa își trimit gunoiul în Turcia, expunând unele dintre cele mai vulnerabile comunități din Turcia, între care copiii, refugiații și migranții, la riscuri grave pentru mediu și sănătate. Facem apel la Regatul Unit, la UE și la alte țări să își gestioneze propriile deșeuri pe plan intern, în loc să le exporte în Turcia, unde acestea cauzează prejudicii sănătății umane și drepturilor omului”, a declarat Krista Shennum, bursier Gruber la HRW și autorul principal al studiului.

Shennum recomandă ca Turcia să reintroducă interdicția asupra importurilor de deșeuri de plastic, impusă în iulie 2021 și apoi anulată.

La centrele de reciclare a deșeurilor plastice din Turcia lucrează copii și adolescenți

Lauren Weir, de la Environmental Investigation Agency, un grup activist, a declarat: „Constatările publicate de Human Rights Watch sunt profund îngrijorătoare și oferă dovezi suplimentare ale impactului negativ grav al comerțului global cu deșeuri de plastic, nu numai în țările din afara OCDE, ci și în țările din OCDE„.

În Turcia, este ilegală angajarea persoanelor sub 18 în fabrici de deșeuri periculoase, inclusiv de reciclare a plasticului. Expunerea la astfel de deșeuri este deosebit de dăunătoare pentru sănătatea copiilor.

Cu toate acestea, HRW, care a vorbit cu 64 de persoane din Adana, oraș din sudul Turciei, dar și din Istanbul – inclusiv 26 de persoane care lucrează sau au lucrat în trecut la centre de reciclare a plasticului – a constatat că o treime dintre ele fie începuseră să lucreze în copilărie, fie erau copii la momentul cercetării. Unii muncitori au afirmat că au văzut deșeuri străine importate, dar HRW nu a identificat sursa deșeurilor de plastic.

Ahmet, în vârstă de 20 de ani, care lucrează de la 15 ani, a povestit HRW despre un „cazan imens”, care emana gaze.

„Când inhalam acei aburi, aveam senzația că plămânii mei sunt strânși și sub presiune. Am încetat să mai lucrez acolo acum două luni, dar încă mai am probleme cu respirația”, a spus el.

Cercetătorii au descoperit că printre lucrătorii din centrele de reciclare din Turcia se numără refugiați și migranți fără acte. Unii dintre aceștia au declarat că nu au acces la servicii medicale în caz de boală sau accident.

Locuitorii din comunitățile din apropiere au declarat că din cauza mirosurilor puternice și a poluării nu pot sta cu ferestrele deschise și nu pot ieși în aer liber. Raportul a constatat că multe astfel de centre sunt situate „periculos de aproape” de case, școli sau spitale, ceea ce contravine legilor turcești și reglementărilor de mediu.

Deșeurile plastice, toxice pentru mediu și periculoase pentru sănătatea umană

Pe măsură ce sunt reciclate, deșeurile de plastic sunt mărunțite și topite la temperaturi ridicate, un proces care eliberează poluanți atmosferici și toxine. În lipsa unei protecții adecvate, toxinele pot provoca astm, dificultăți de respirație și iritații ale ochilor. Oamenii de știință au asociat, de asemenea, expunerea la aceste toxine cu un risc crescut de cancer, daune neurologice și afectarea sistemului reproducător.

De asemenea, materialele plastice, care sunt fabricate din combustibili fosili, eliberează gaze cu efect de seră, contribuind la criza climatică. Ministerul turc al Muncii și Securității Sociale a declarat pentru HRW că a efectuat 105 inspecții ale centrelor de reciclare a deșeurilor din plastic între 2017 și 2021, iar 26 dintre acestea au fost găsite neconforme.

Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a recunoscut că „deșeurile noastre sunt responsabilitatea noastră” și a declarat că au fost propuse recent măsuri mult mai stricte de monitorizare a exporturilor sale.

#centru de reciclare #deseuri #turcia

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.