Deputata Marina Tauber, fosta membră a Partidului ȘOR declarat neconstituțional, a obținut vineri, 29 septembrie curent, legitimația de „candidat independent” care-i permite „să se bată” pentru șefia Primăriei Bălți la alegerile locale generale din toamnă. Anunțul a fost făcut de ea seara pe conturile de pe rețelele sociale.

Mai devreme, președinta Consiliului electoral al circumscripției electorale municipale Bălţi, Svetlana Colesnic, a confirmat pentru presă că trei pretendenți au cerut liste de subscripție: Marina Tauber, Marina Cravcenco și Arina Corșâcova. Toate sunt candidate independente.

Amintim că aceasta este a doua tentativă a Marinei Tauber de a obține liste de subscripție. Pe 22 septembrie curent, Consiliul i-a refuzat eliberarea, invocând normele legale care le interzic să participe la alegeri reprezentanților din funcții cheie ale partidelor declarate neconstituționale pe un termen de 5 ani. După ce Curtea Constituțională a suspendat aplicarea interdicției respective, Marina Tauber a mers din nou la Consiliul electoral. Curtea a notat că marți, 3 octombrie 2023, ora 10:00, în sala de ședințe a Curții, va examina sesizarea depusă de un grup de deputați din ex-ȘOR.

Contactat de anticoruptie.md, vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale, Pavel Postica, a menționat că decizia nu este una definitivă. „Nu cred ca pot comenta ceva care nu este definitiv. Trebuie să asteptăm decizia definitivă. Tehnic, la moment nu avem această interdicție in Cod, respectiv persoanele care erau sub incidență, pot depune dosarele în cursa electorală. Organele electorale vor analiza fiecare dosar in parte, au termen maxim de 7 zile pentru a se pronunța, sper până atunci să avem o claritate la acest subiect. Dar și pentru alegători, că din punctul meu de vedere, cei mai bulversați sunt alegătorii simpli, care nu înteleg toate aceste piruete juridice”, a spus Postica.

Este de menționat cu referire la IPN că CECE Bălţi a înregistrat până acum șase candidați la funcția de primar al municipiului Bălți:

1. Sergiu Burlacu, Partidul Liberal Democrat
2. Vladimir Rusu, Partidul Acțiune și Solidaritate
3. Alexandru Gustoi, Partidul Comuniștilor
4. Ion Straciuc, Partidul Acasă Construim Europa
5. Maxim Moroșan, Partidul Socialiștilor
6. Aureliu Filipp, Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei.

Pentru a candida la funcția de primar, cetățenii Republicii Moldova trebuie să aibă minimum 23 de ani și să dețină cel puțin studii generale obligatorii. O persoană poate candida din partea unui partid politic, bloc electoral sau independent. Totodată, cetățenii pot candida concomitent atât la funcția de primar, cât și la funcția de consilier local, nu și în mai multe circumscripții de același nivel. Actele pot fi depuse până pe 6 octombrie inclusiv.

#Balti #CEC #Marina Tauber #Partidul Șor

Meta va plăti aproximativ 17,1 miliarde de dolari pentru a închide unul dintre cele mai ample litigii din Statele Unite privind siguranța copiilor pe internet. Acordul a fost acceptat de 47 de state americane, Districtul Columbia și mai multe teritorii și vine după o serie de înfrângeri suferite de companie în instanță.

În cadrul înțelegerii, compania care deține Instagram și Facebook s-a angajat nu doar să achite o sumă uriașă, ci și să introducă noi măsuri pentru protejarea utilizatorilor adolescenți.

Printre modificările anunțate se numără limitarea utilizării Instagram și Facebook de către adolescenți la două ore pe zi, oprirea funcției de derulare infinită și restricționarea utilizării platformelor în intervalul 00:00–06:00. De asemenea, notificările vor fi dezactivate în timpul orelor de școală, între 08:00 și 15:00.

Înțelegerea a fost negociată de noul director juridic al Meta, C.J. Mahoney, cu aprobarea personală a lui Mark Zuckerberg. Compania a încercat astfel să evite un proces federal de amploare în California, unde mai multe state susțineau că produsele Meta au fost concepute într-un mod care poate crea dependență și poate afecta sănătatea și siguranța copiilor.

Meta, presată de mai multe înfrângeri în instanță

Presiunea asupra companiei a crescut după ce Meta a pierdut două procese importante în luna martie. Într-unul dintre cazuri, compania a fost acuzată că platformele sale au contribuit la problemele de sănătate mintală ale utilizatorilor tineri. Ulterior, pe 10 august, o curte federală de apel a respins încercarea Meta de a bloca procesele invocând protecția oferită de Secțiunea 230 din legislația americană și Primul Amendament.

În procesul de la Oakland, statele solicitau penalități care puteau ajunge la aproximativ 200 de miliarde de dolari, precum și modificări ale platformelor. În cele din urmă, cele 47 de state participante au acceptat acordul. Texasul, care nu s-a alăturat inițial înțelegerii, a ajuns ulterior la un acord separat cu Meta, în valoare de aproximativ un miliard de dolari, însoțit de măsuri similare pentru protecția tinerilor.

Meta se confruntă însă în continuare cu mii de alte procese intentate de adolescenți, familii și districte școlare. Un alt proces major este programat pentru luna octombrie, în California. Compania susține că are în continuare încredere că poate câștiga aceste litigii.