175 de angajați ai Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, cu 48 unități de tehnică și trei remorci specializate, au fost antrenați în zonele de risc de inundații, în urma precipitațiilor abundente din perioada 21-22 mai 2026. Pe parcursul zilei de marți, 26 mai, autoritățile au desfășurat lucrări de monitorizare, pompare a apei și consolidare a digurilor de protecție. Intervențiile au avut loc în zonele afectate de creșterea nivelului apelor pe râurile Bîc, Ichel, pe sectorul Năpădeni-Hîrbovăț și în raionul Ungheni.

În localitățile Micăuți, Rădeni și Drăgănești, de pe sectorul râului Ichel, echipele de intervenție au efectuat lucrări de pompare a apei cu utilizarea modulelor de mare capacitate. În satul Micăuți, raionul Strășeni, acțiunile de pompare continuă, iar în localitățile Rădeni și Drăgănești se desfășoară lucrări de pompare a apei cu 12 pompe, din albia râului Ichel într-un bazin acvatic din apropiere, secat anterior.

Totodată, în zona satului Pașcani au fost executate lucrări de excavare, fortificare a digului și deblocare a cursului râului spre orașul Cricova. Potrivit datelor înregistrate, nivelul apei este în scădere în mai multe localități.

Pe tronsonul Năpădeni-Hîrbovăț au continuat lucrările de consolidare a digurilor și evacuare controlată a apei. În localitatea Bularda, raionul Călărași, au fost amplasați peste 750 de saci cu nisip. Tot aici au fost finalizate lucrările de consolidare a digului, fiind creat și un nou canal de deversare. Nivelul apei la două bazine din zona satului Hîrbovăț a scăzut, iar în prezent nu există risc de inundații.”

„La Ungheni și în proximitatea satului Mănoilești (Vulpești), salvatorii și echipele specializate au continuat lucrările de consolidare a digurilor și evacuare controlată a apei. Tot în orașul Ungheni urmează a fi demarate lucrări de deversare controlată a apei din lacul din satul Pîrlița.

De asemenea, pe sectorul râului Răut, în apropierea municipiului Orhei, specialiștii au identificat și monitorizat o porțiune vulnerabilă a digului de protecție, fără a fi înregistrată agravarea situației Pe sectorul albiei râului Bîc, satul Bucovăț – orașul Strășeni situația este stabilă, fiind înregistrate doar creșteri minore ale nivelului apei. Podul din orașul Strășeni rămâne în continuare închis circulației pentru prevenirea situațiilor de risc. În satul Mărtinești, apa s-a retras din 10 gospodării afectate anterior, fiind prezentă doar în unele curți și beciuri”, transmite IGSU.

În vederea coordonării eficiente a intervențiilor din teren, la Călărași, în apropierea localităților Bularda și Hîrbovăț, a fost instituită o tabără de câmp, iar la IGSU își continuă activitatea Celula de criză. Situația operativă rămâne sub monitorizarea permanentă a autorităților competente, iar acțiunile de evaluare și intervenție se desfășoară în regim continuu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, în urma precipitațiilor abundente înregistrate pe 22 mai 2026, angajații IGSU au intervenit în 22 situații de risc. Condițiile meteo nefavorabile au dus și la inundarea a peste 40 de gospodării din localitățile Hîrjauca și Mîndra, iar salvatorii și pompierii au întreprins 11 misiuni de pomparea apelor în sate din raioanele Ungheni, Călărași dar și localitatea Dubăsari.

Totodată, din cauza condițiilor de vânt angajații IGSU au intervenit la defrișarea mai multor arbori căzuți pe carosabil în localități din raioanele Cahul, Criuleni, Fălești, UTA Găgăuzia și municipiul Chișinău, fiind în total întreprinse 8 misiuni.

Din nefericire, în urma precipitațiilor care au cauzat inundații, două persoane și-au pierdut viața.

#angajati IGSU #interventie #inundatii #Moldova

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.