Republica Moldova se confruntă cu o perioadă dificilă în ceea ce privește gestionarea finanțelor publice, iar reducerea deficitului bugetar trebuie să devină una dintre principalele priorități ale politicii bugetar-fiscale. Declarația aparține lui Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”.
Potrivit expertului, noua politică bugetar-fiscală urmărește două obiective: reducerea deficitului bugetar și majorarea cheltuielilor pentru investiții publice. În opinia sa, Republica Moldova are nevoie de investiții publice mai mari pentru a se apropia de standardele europene, însă acest lucru trebuie realizat în condițiile unei gestionări mai prudente a deficitului.
„Nu poți trăi veșnic cu această situație, deoarece se adună anumite costuri enorme”, a subliniat Veaceslav Ioniță, referindu-se la faptul că, în ultimii șapte ani, cheltuielile bugetare au depășit veniturile cu circa 94 de miliarde de lei.
Expertul a menționat că, începând cu anul 2020, deficitul bugetar al Republicii Moldova a depășit limitele considerate normale. Pentru anul 2026, deficitul este planificat la aproape 21 de miliarde de lei, comparativ cu puțin peste 18 miliarde de lei în 2025. Raportat la PIB, deficitul bugetar a ajuns de la niveluri de până la 2% înainte de 2020 la 3,4% în 2022, 5,3% în 2023 și este estimat la 5,5% în 2026. Obiectivul noii politici bugetar-fiscale este revenirea sub pragul de 3%, ceea ce, potrivit expertului, presupune majorarea veniturilor bugetare cu aproximativ 9,4 miliarde de lei.
Pentru atingerea acestui obiectiv, Guvernul, susține economistul, intenționează să utilizeze trei instrumente: revizuirea facilităților fiscale, majorarea poverii fiscale pentru anumite segmente și produse și identificarea unor noi surse de venit, inclusiv prin impozitarea comerțului online. Veaceslav Ioniță atrage atenția și asupra creșterii costurilor de finanțare a deficitului. Cheltuielile pentru plata dobânzilor la creditele contractate de stat au crescut de la aproximativ 600 de milioane de lei anual până în 2014 la circa 5,44 miliarde de lei în 2023, iar pentru 2026 sunt estimate la 6,3 miliarde de lei.
Potrivit expertului, o problemă importantă este faptul că Republica Moldova se finanțează tot mai mult prin împrumuturi interne, contractate de la băncile comerciale la costuri mai mari decât împrumuturile externe. În 2026, costurile cu dobânzile la împrumuturilor interne este estimat la 4,2 miliarde de lei, față de 2,5 miliarde de lei în 2025.
„Am trecut de la granturi și împrumuturi externe la împrumuturi interne. Aceasta a deteriorat dramatic capacitatea țării de a gestiona deficitul bugetar”, a declarat Veaceslav Ioniță.
Expertul precizează că, deși datoria publică a Republicii Moldova nu este foarte mare raportată la PIB, problema principală ține de structura și termenul împrumuturilor. Datoria publică a crescut de la până la 60 de miliarde de lei în 2019 la 98,5 miliarde de lei în 2022 și 138,5 miliarde de lei în 2025. În primul trimestru al anului 2026, aceasta a ajuns la aproape 149,5 miliarde de lei, iar potrivit estimării expertului, în trimestrul al doilea a depășit 150 de miliarde de lei.
Analistul economic atrage atenția că o mare parte dintre împrumuturile Guvernului sunt contractate pe termene foarte scurte. Dacă țările dezvoltate se împrumută pe termen lung 10-20 de ani, uneori 30 și mai mult, în Moldova astăzi durata medie a unui împrumut este de 260-270 de zile. Jumătate din împrumuturile Guvernului din prima jumătate a anului, deja trebuie achitate în a doua jumătate a anului. În acest an, statul se împrumută lunar cu aproximativ 5 miliarde de lei, dintre care circa 4,5 miliarde de lei sunt utilizați pentru achitarea creditelor vechi. În opinia expertului, una dintre primele măsuri pe care ar trebui să le întreprindă Guvernul este creșterea capacității de atragere a granturilor externe. Granturile reprezintă venituri nerambursabile și pot reduce necesitatea contractării unor împrumuturi costisitoare.
„Dacă am avea astăzi granturi de 3,0% din PIB nu ar trebui de majorat povara fiscală”, a declarat Veaceslav Ioniță.
Potrivit datelor prezentate de către expert, în ultimii cinci ani granturile au reprezentat aproximativ 1,5% din PIB, iar în 2025 – 1,3% din PIB. În prima jumătate a anului 2026, nivelul anualizat ar fi ajuns la circa 0,6% din PIB. În 2025, cea mai mare parte a granturilor primite de Republica Moldova au provenit de la Comisia Europeană – 59%, urmată de Banca Germană – 16%, PNUD – 12%, Banca Mondială – 8%, UNICEF – 2%, iar alți donatori au contribuit cu 3%.
Veaceslav Ioniță consideră că situația actuală este rezultatul acumulării unor deficite bugetare și al trecerii treptate de la granturi și împrumuturi externe mai ieftine la împrumuturi interne, mai scumpe și contractate pe termene scurte. Expertul susține că reducerea deficitului bugetar nu poate fi realizată exclusiv prin majorarea impozitelor, iar consolidarea finanțelor publice trebuie să fie însoțită de creșterea capacității de atragere a finanțării externe nerambursabile și a împrumuturilor externe în condiții avantajoase.
„Trăim cea mai dramatică perioadă când nu avem granturi aproape deloc, împrumuturi externe ieftine foarte puține, iar accentul este pus pe împrumuturi interne, care sunt foarte scumpe”, a conchis Veaceslav Ioniță.
