Conflictul de la Biserica ,,Sfântul Nicolae” din localitatea Răzeni se pare că nu mai are finisare. Mitropolia Moldovei a numit un nou preot paroh, care oficializează acum slujbe cu porțile și ușa lăcașului încuiate, iar astăzi un grup de săteni au mers la sediul Mitropoliei Moldovei pentru a cere socoteală conducerii de ce a procedat așa, întrucât nu ar exista nici o decizie legală în baza căreia să demonstreze că lăcașul s-a dezis de Mitropolia Basarabiei.

Secretarul Mitropoliei Moldovei, Vadim Cheibaș, a declarat în fața enoriașilor din Răzeni că nu a cunoscut despre faptul că este un conflict familial asupra bisericii, deși, tot în timpul discuțiilor a afirmat că a văzut de pe rețelele de socializare că sunt probleme asupra lăcașului.

Contactată telefonic de Realitatea.md, Ana Catană, fiica preotului decedat Ion Cotorobai, care a fondat biserica a declarat că, Vadim Cheibaș, le-a promis enoriașilor, care s-au dus la Mitropolia Moldovei să-i ceară socoteală, că va reexamina solicitarea prin care s-a solicitat trecerea acestui lăcaș sfânt de la Mitropolia Basarabiei la cea a Moldovei.

„Noi dorim ca să ni se întoarcă biserica, ca să poată părintele Andrei (n.r. fratele acesteia) să poată oficializa slujbe pentru toți sătenii. Acum a fost numit de către Mitropolia Moldovei un nou preot paroh pe nume Eugen Cenac, însă nu e clar în baza căror documente legale s-a făcut acest lucru, dacă nu există o decizie a consiliului bisericii, prin care să se solicite acest lucru. Mitropolia argumentează că solicitarea a parvenit de la mătușa noastră cu, care suntem în conflict. Ea spune că îi aparține ei lăcașul, însă în realitate tata (Ion Cotorobai) i-a lăsat moștenire ei, după moarte doar terenul unde este construită biserica, nu și biserica propriu-zisă. Acum, acest preot nou desemnat de Mitropolia Moldovei oficializează slujbe cu ușile închise. Nici un săteanu poate asista la ele”, ne-a spus Ana Catană.

De partea cealaltă, Vadim Cheibaș afirmă că, dacă Mitropolia Moldovei nu dădea curs solicitării parvenite, atunci biserica „risca să ajungă în mâinile altor structuri necanonice”.

„Dacă Mitropolia Moldovei nu numea un preot pentru solicitanții respectivi, atunci ei se adresau la o altă structură necanonică, care activează pe teritoriul Republicii Moldova. Respectiv, noi nu am provocat nimic, decât am numit un paroh solicitanților, precum prevede și legislația în vigoare. Vom examina suplimentar această solicitare parvenită astăzi, îi voi raporta mitropolitului despre asta și vom decide”, a declarat Cheibaș.

Istoria conflictului de la Biserica ,,Sfântul Nicolae” din localitatea Răzeni

După moartea preotului paroh, Ion Cotorobai, de către Mitropolia Basarabiei (biserica aparținând Mitropoliei Basarabiei), în calitate de preot paroh al bisericii ,,Sfântul Nicolae” din satul Răzeni a fost numit, preotul de 25 de ani, care este feciorul precedentului preot decedat, fapt demonstrat prin Decizia Mitropoliei.

Ulterior, s-a stabilit că, până la decesul lui Ion Cotorobai, acesta a lăsat un testament, prin care a desemnat-o ca unic moștenitor pentru toată averea sa, pe sora sa, o femeie de 54 de ani.

Noul preot, feciorul lui Ion Cotorobau a desfășurat serviciile divine în lăcașul sfânt, însă în urma unor neînțelegeri cu femeia de 54 de ani (mătușa sa și moștenitoarea de drept a bisericii, deși la construirea acesteia a contribuit întreaga comunitate), aceasta a declarat că, nu mai este de acord ca acesta să mai slujească în această biserică, motivând că va permite accesul în lăcașul sfânt doar după schimbarea unui alt preot de către Mitropolia Basarabiei.

Din considerentul că Mitropolia Basarabiei nu ar fi satisfăcut cererea femeii, aceasta a decis să întoarcă ,,Antimisul” (pânza care atestă dreptul de a sluji) Mitropoliei Basarabiei și a anunțat că Biserica „Sfântul Nicolae” trece în subordinea Mitropoliei Moldovei.

Sătenii se arată deranjați de faptul că, sora preotului fondator decedat încearcă să facă din biserică un „bun privat”, întrucât ei la fel au contribuit financiar la edificarea acesteia. Ei spun că, chiar dacă ea ar fi alocat o sumă mai mare de bani pentru construcția lăcașului, sunt gata să o adune și să-i o restituie înapoi, doar să lase biserica deschisă să poată părintele Andrei să oficializeze slujbe.

#biserica #conflict #Mitropolia Moldovei #Răzeni

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.