Curs valutar
  • EUR
    19.0077
    0.3798%
  • USD
    17.7013
    0.3796%
  • RUB
    0.1986
    0.2014%
  • RON
    3.8195
    0.3901%
  • UAH
    0.4374
    0.4344%

De azi, omenirea trăiește „pe datorie”. Am consumat tot

28 Iul. 2022, 17:57
 // Categoria: Life // Autor:  Realitatea.md
28 Iul. 2022, 17:57 // Life //  Realitatea.md

Omenirea a consumat până joi toate resursele naturale pe care le oferă planeta noastră și va trebui să trăiască pentru restul anului 2022 „pe datorie”. La acest lucru au atras atenția ONG-urile Global Footprint Network şi WWF, informează AFP, citat de Agerpres.

Pentru a acoperi nevoile populaţiei mondiale într-o manieră durabilă, ar fi nevoie de 1,75 de planete precum Terra. Cel puțin asta arată indicatorul creat de oamenii de ştiinţă la începutul anilor `90 şi care, de atunci, s-a agravat în mod constant.

„În cele 156 de zile care au mai rămas (n.r. până la sfârşitul anului), consumul nostru de resurse regenerabile va consta în epuizarea capitalului natural al planetei”, a precizat Laetitia Mailhes de la Global Footprint Network într-o conferinţă de presă.

„Depăşirea” resurselor se produce atunci când presiunea umană este mai mare decât capacităţile de regenerare ale ecosistemelor naturale. Decalajul, potrivit ONG-ului Global Footprint Network, care monitorizează acest indicator, a crescut fără încetare în ultimii 50 de ani: 29 decembrie în 1970, 4 noiembrie în 1980, 11 octombrie în 1990, 23 septembrie în 2000 şi 7 august în 2010.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Global Footprint Network a înaintat o serie de soluții pentru ca omenirea să nu se mai „împrumute” din viitor.

De exemplu, finanțarea decarbonizării ar putea aduce încă 22 de zile. Punerea în aplicare a proiectării inteligente a orașelor ar putea contribui la „economisirea” altor 29 de zile. Stabilirea unui preț de 100 de dolari pe tona de carbon ar putea contribui la „câștigarea” altor 63 de zile. Și nu în ultimul rând, adoptarea la nivel mondial a unui acord precum „Pactul Verde European”, ar putea aduce alte 42 de zile.

Totodată, contribuția personală a fiecăruia dintre noi ar putea ajuta omenirea să nu mai trăiască „pe datorie”. Astfel, reducerea vitezei, uscarea rufelor la aer, înlocuirea luminilor de uz casnic cu LED-uri, purtarea hainelor durabile și renunțarea la carne doar o zi pe săptămână ar contribui cu încă câteva zile la amânarea „Zilei Depășirii”.

Realitatea Live

Adevărul despre carnea preparată la grătar. Ce trebuie să cunoască cei care consumă frigărui
Adevărul despre carnea preparată la grătar. Ce trebuie să cunoască cei care consumă frigărui
6 trofee de top! Kaufland Moldova, premiată în cadrul concursului „Marca Comercială a Anului 2023”
6 trofee de top! Kaufland Moldova, premiată în cadrul concursului „Marca Comercială a Anului 2023”
iute Moldova la 16 Ani: Continuăm să inovăm pentru viitorul tău financiar
iute Moldova la 16 Ani: Continuăm să inovăm pentru viitorul tău financiar
Achită 1 leu pentru călătoriile cu troleibuzele din Bălți folosind cardul Mastercard de la Moldindconbank
Achită 1 leu pentru călătoriile cu troleibuzele din Bălți folosind cardul Mastercard de la Moldindconbank
12 Iun. 2024, 19:57
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Elena Putregai
12 Iun. 2024, 19:57 // Actualitate //  Elena Putregai

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a venit, miercuri seara, cu un mesaj de comemorare a victimelor primului val al deportărilor staliniste. Șefa statului a menționat că în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, a început primul val al deportărilor staliniste. Regimul sovietic a scos mii de familii din casele lor, le-a urcat în trenuri marfare și le-a trimis departe de casă.

„Primari, preoți, învățători, fruntași agricoli – cei mai buni oameni din comunitățile noastre – au fost numiți „dușmani de clasă”. Multe familii au fost separate la îmbarcare, femeile și copiii au fost despărțite de soți și tați, iar o  parte dintre ei nu s-au regăsit niciodată. Aproximativ 30 – 40 de mii de persoane au fost deportate din Basarabia în iunie 1941”, a scris Maia Sandu.

Șefa statului a mai precizat că, după război, sovieticii au continuat deportările și au încercat să ne ia tradițiile, valorile și credința. Au închis biserici și mănăstiri, transformându-le în grajduri, cluburi sportive sau spitale pentru alienați, iar bunurile oamenilor au fost confiscate pe nedrept.

„Tragedia deportărilor e tragedia poporului nostru – nu o vom uita niciodată. Avem datoria să păstrăm vie memoria nedreptății prin care au trecut bunicii și străbunicii noștri. Să le onorăm demnitatea umană, care i-a ajutat să țină minte cine sunt și de unde se trag, chiar și în condiții inumane, la capătul lumii. Să reținem lecția trecutului, respingând ferm orice impulsuri totalitare pe pământul nostru, și să educăm generația tânără în spiritul libertății și democrației, care îi vor pregăti pentru o viață în pace și prosperitate, în Moldova Europeană, parte a lumii libere. Astfel, vom respecta și vom onora sacrificiul străbunilor, dar și vom asigura copiilor Moldovei un viitor în care ei nu vor fi scoși din case, urcați în trenuri de vite și deportați pentru simplul fapt că își duc onest traiul în casa și țara lor”, a mai afirmat președinta.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Adevărul despre carnea preparată la grătar. Ce trebuie să cunoască cei care consumă frigărui
Adevărul despre carnea preparată la grătar. Ce trebuie să cunoască cei care consumă frigărui
6 trofee de top! Kaufland Moldova, premiată în cadrul concursului „Marca Comercială a Anului 2023”
6 trofee de top! Kaufland Moldova, premiată în cadrul concursului „Marca Comercială a Anului 2023”
iute Moldova la 16 Ani: Continuăm să inovăm pentru viitorul tău financiar
iute Moldova la 16 Ani: Continuăm să inovăm pentru viitorul tău financiar
Achită 1 leu pentru călătoriile cu troleibuzele din Bălți folosind cardul Mastercard de la Moldindconbank
Achită 1 leu pentru călătoriile cu troleibuzele din Bălți folosind cardul Mastercard de la Moldindconbank
 
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Inaugurarea expoziției „100 cele mai bune afișe 20”, la Muzeul Național de Artă al Moldovei
Inaugurarea expoziției „100 cele mai bune afișe 20”, la Muzeul Național de Artă al Moldovei
Scuarul teatrului dramatic rus de stat „A. P. Cehov”, amenajat de Halloween
Scuarul teatrului dramatic rus de stat „A. P. Cehov”, amenajat de Halloween
Monument dedicat eroilor Armatei Române, în parcul „Valea Morilor” din Capitală
Monument dedicat eroilor Armatei Române, în parcul „Valea Morilor” din Capitală