Republica Moldova se situează în continuare în rândul țărilor cu cele mai mici salarii brute lunare, alături de Ucraina, Kosovo și Albania, cu valori sub 1.000 de euro. În contrast, Austria și Germania depășesc 4.000 de euro lunar, iar România înregistrează salarii brute de peste 1.850 euro. În cazul Republicii Moldova, salariul brut mediu în sectorul privat este estimat la circa 745–770 euro lunar, potrivit firma internațională de audit și consultanță Forvis Mazars, care compară regimurile fiscale din 22 de țări europene și 3 din Asia Centrală, inclusiv Republica Moldova, transmite bani.md.

Chiar și după ajustarea salariilor la paritatea puterii de cumpărare (PPP), decalajele dintre estul și vestul continentului rămân semnificative, în ciuda reducerii aparente a diferențelor.

Un aspect unde Republica Moldova se detașează este nivelul redus al poverii fiscale pe muncă („tax wedge”) – diferența dintre costul total al angajatorului și venitul net al angajatului. Moldova se situează între 13 și 16%, una dintre cele mai scăzute valori din regiune. În comparație, media regională este de 38%, iar în Germania și Slovacia nivelul depășește 49%. România, în ciuda cotei unice de 10% pe venitul persoanelor fizice, are o povară totală de peste 40% din cauza contribuțiilor sociale ridicate.

În ceea ce privește impozitul pe profit, Moldova nu este detaliată în raportul Mazars, dar în alte state cota variază de la 9% în Ungaria, la 10% în Bulgaria și Bosnia, până la 30% în Germania. România are o cotă de 16%, însă a introdus suprataxe pentru bănci și companii mari, ceea ce duce la un impozit efectiv mai ridicat în multe cazuri.

Raportul mai arată că Moldova rămâne în urma altor țări din regiune la capitolul digitalizare fiscală. În timp ce Ungaria și România implementează sisteme electronice avansate pentru TVA, facturare și raportare (e-Factura, SAF-T, e-Transport), Moldova nu este menționată printre statele care au făcut pași decisivi în această direcție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Totodată, Moldova nu se regăsește printre cele 14 țări din regiune care au implementat regulile OECD privind impozitul minim global de 15% pentru grupurile multinaționale cu venituri de peste 750 milioane euro. Aceste reguli au fost aplicate deja de state precum Austria, Polonia, Ungaria și România, semnalând un angajament mai ferm pentru alinierea la standardele internaționale în materie de fiscalitate corporativă.

#Europa #Republica Moldova #salarii

Primăria Chișinău vine cu precizări după apariția în spațiul public a unor informații privind o posibilă majorare a tarifelor la agentul termic livrat de S.A. „Apă-Canal Chișinău”. Potrivit municipalității, 95% din serviciul de alimentare cu căldură din Chișinău este asigurat de S.A. „Termoelectrica”, instituție subordonată Guvernului.

În același timp, „Apă-Canal Chișinău” livrează agent termic pentru mai puțin de 5% din consumatorii din municipiu.

Reprezentanții Primăriei precizează că, potrivit legii, întreprinderea este obligată să prezinte anual la Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) documentele necesare pentru calcularea tarifului, în baza cheltuielilor și achizițiilor efectuate.

Decizia finală privind tariful îi aparține ANRE și nu S.A. „Apă-Canal Chișinău”, subliniază municipalitatea.

„Instituția care ia decizia finală este Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică, ANRE, și nicidecum S.A. „Apă-Canal Chișinău”. Se creează impresia că cineva intenționat vrea să facă asocierea că scumpirea căldurii în capitală este realizată de Primărie, ceea ce este un fals”, se arată în mesajul Primăriei Chișinău.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Căldura produsă și livrată de S.A. „Apă-Canal Chișinău” s-ar putea scumpi considerabil. Întreprinderea solicită un tarif mediu de 2 984 de lei pentru o gigacalorie, față de 2 235 de lei/Gcal cât este în prezent, ceea ce înseamnă o majorare de aproximativ 33,5%.