În orașul rus Belgorod, amplasat în apropiere de granița cu Ucraina, trei persoane au murit, în urma exploziilor de sâmbătă spre duminică, 2-3 iulie curent. Aproximativ 50 de case au fost parțial distruse.

Trei persoane au murit la Belgorod, patru au fost rănite, două dintre ele – un copil de zece ani și un bărbat în stare gravă – se află în spital, încă două au fost examinate de medici la fața locului, transmite guvernatorul regiunii Belgorod, Veaceslav Gladkov.

„Informații preliminare în acest moment: există distrugere parțială a 11 blocuri de-a lungul străzilor Mayakovsky, Michurin, Chumichov, Popov și Pavlov. Și, de asemenea, cel puțin 39 de clădiri rezidențiale private de-a lungul străzilor Mayakovsky, Popov, Pavlov au fost parțial distruse, 5 dintre ele au fost complet distruse ”, a adăugat el.

Anterior, Gladkov a raportat despre o serie de sunete puternice și un incendiu într-o casă privată. „Cauzele incidentului sunt investigate, se presupune că apărarea antiaeriană a fost declanșată”, a spus el. Potrivit acestuia, la acel moment, trei victime erau internate.

– Cum putem să dormim liniștit noaptea?!
– Nicicum.

Roman Starovoit, guvernatorul regiunii vecine Kursk, și-a exprimat condoleanțe rudelor celor care au murit în urma „atacului inamicului” de la Belgorod.

Autoritățile din regiunile de graniță ale Rusiei au raportat în mod repetat bombardamente din partea ucraineană, scrie presa rusă. În regiunea Belgorod, bombardamentele au căzut în principal asupra satelor Nekhoteevka, Zhuralevka și Sereda.

Pe 25 iunie curent, în regiunea Belgorod a prelungit nivelul „galben” al pericolului „terorist” până pe 9 iulie curent. Un regim similar pe teritoriul regiunilor lor a fost extins de guvernatorii regiunilor Kursk și Bryansk, Roman Starovoit și Alexander Bogomaz.

În total, există trei niveluri de amenințare teroristă: crescută („albastru”), ridicată („galben”) și critică („roșu”). Pe fondul operațiunii militare din Ucraina, în aprilie a început să se introducă un nivel ridicat de pericol în regiunile învecinate cu aceasta. Starovoit a explicat că motivul acestei decizii au fost „posibile provocări ale naționaliștilor ucraineni”.

#Belgorod #razboi #Rusia #Ucraina

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.