În perioada foametei din 1946-1947, Stalin a refuzat ajutorul Crucii Roșii din Elveția, gata să aducă produse alimentare copiilor din orfelinatele Basarabiei, susține istoricul Anatol Țăranu. Analistul a relatat în cadrul emisiunii „Realitatea te privește” cu Valentina Ursu, difuzată la RLIVE TV, că țăranii de peste Prut au supraviețuit secetei, datorită ajutoarele de peste hotare.

„După calculele istoricilor de la Moscova, în Uniunea Sovietică în 1946-1947, au murit de foamete peste un milion de oameni. Din acest milion, 200.000 suntem noi. Ei au interzis. Avem documente, la începutul anului 1947, Crucea Roșie din Elveția s-a adresat către regimul lui Stalin și a spus: Noi știm că la voi, în Basarabia, în casele de copii suferă de înfometare orfanii. Noi suntem gata să le asigurăm supraviețuirea prin produse alimentare. Permiteți reprezentantului nostru să vină la Chișinău. Stalin a refuzat. Nu a venit nici o bucățică de pâine din Elveția, chiar dacă ei erau gata să facă acest lucru”, a povestit Anatol Țăranu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În opinia istoricului, autoritățile sovietice au respins orice sprijin, deoarece nu și-au dorit ca să fie văzut dezastrul care persista în acea perioadă în Uniunea Sovietică.

Analistul Nicolae Negru, invitat în studioul RLIVE TV, a punctat că, pe lângă secetă, gospodăriile erau verificate minuțios, pentru ca țăranii să nu ascundă sacii cu cereale. Totuși, o parte din populație a fost ingenioasă și a reușit să își păstreze anumite produse, pentru a supraviețui.

#Basarabia #copii #Crucea Roșie #foamete #orfelinate

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.