Brigada de Poliție cu Destinație Specială Fulger a Inspectoratului General al Poliției (IGP) și-a comemorat vineri, 28 februarie, eroii căzuți pe câmpul de luptă în războiul de pe Nistru, în cadrul unei ceremonii solemne.

Alături de veteranii care au luptat pentru apărarea țării, la eveniment au participat ministra Afacerilor Interne Daniella Misail-Nichitin, șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, dar și elevii din trei licee din Chișinău, care au asistat la o „Lecție de Istorie vie”, descoperind faptele eroice ale celor și-au sacrificat viața pentru țară.

„Brigada de Poliție cu Destinație Specială Fulger prin curajul său a scris istoria libertății țării noastre în 1992, iar noi vedem îl astăzi, după 33 de ani, cum Fulger continuă să fie scutul nostru care ne protejează de provocări și ne ține uniți împotriva răului. Pentru că în toți acești ani, Fulger a demonstrat curaj, devotament și loialitate față de țară. Prin sacrificiul și determinarea continuă a luptătorilor Fulger, sunteți un simbol al siguranței și oamenii, mereu pregătiți să fiți primii la datorie.

Astăzi suntem aici să-i cinstim pe cei căzuți la datorie și să le arătăm că nu uităm pe nimeni. Le aduce recunoștință celor care au scris această istorie cu faptele lor și le dorim succes celor care duc mai departe această misiune de onoare”, a declarat ministra Daniella Misail-Nichitin.

Potrivit MAI, peste 600 de angajați ai BPDS Fulger au participat la luptele de pe Nistru, dintre care 32 au murit pe câmpul de luptă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că duminică, 2 martie, se împlinesc 33 de ani de la începutul războiului de pe Nistru. Cu acestă ocazie, Grupul de presă Realitatea a lansat campania „Istoria vie a Moldovei”.

Ziua Memoriei și Recunoștinței, în direct la RLIVE TV: Programul evenimentelor despre „Istoria vie a Moldovei”

#Brigada Fulger #Daniella Misail-Nichitin #MAI

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.